Capitolul X – Cosmaruri

Cum sa calmez aceasta profunda obsesie
Cum ii explic inimii mele ca s-a terminat
Ma indragostesc ca un nebun de tine
Pana si in visele mele te vad, fara tine mor

 Bella pov

Dimineata l’am gasit pe Andrew langa mine privindu’ma, era mai bine ca a dormit cu mine, desii nu aveam nici un drept sa ii cer asta. I’am zambit iar el mi’a raspuns. Speram ca noile mele temeri , cosmarurile, sa nu se repete. M’am ridicat incet , inca somnoroasa si putin obosita si am luat papucii de casa.
-Mersi ! I’am spus eu un pic rusinata, pentru ca a trebuit sa petreaza noaptea cu mine pazindu’ma.
-A fost placerea mea Bella, poti sa ma chemi de fiecare data cand ai nevoie, spuse el pe un ton bland si cald.
Am oftat , incercand sa nu ma gandesc la ce a fost aseara. Poate ca voi  uita si voi trece peste, este un simplu vis. Viata merge inainte , trebuie sa ma gandesc ce voi face in continuare nu la ce a fost deja. Andrew ma ajuta sa ma ridic si sa ma pun pe perna. Se uita ingrijorat la mine .
-Bella esti bine ? Spune’mi adevarul. spuse cu o voce ciudata uitandu’se la mine ca si cum as fi inebunit.
-D..aa.. am spus eu balbaindu’ma
-Eu nu cred , ce ai visat aseara?
-Nimic important! minciuna mi’a iesit pe gura mai repede decat am expirat.
-Bella, eu mereu ti-am luat apararea si te-am ajutat , trebuie sa ai incredere in mine. Oricum ma simt prost pentru ca nu mi-ai spus de lovitori, si a trebuit ca Edward sa te ” forteze” sa ne arati! In mine poti avea mereu incredere.
Am oftat , stiam ca pot avea incredere in el, mereu am avut.
-Andrew, dupa ce ai venit la mine , serios ca nu mai tin minte ce am facut, sau ce am visat. Ce ciudat!
Andrew se uita suspicios la mine, dar spunem adevarul, nu mai stiam ce visasem. Ma simteam foarte ciudat, ma simteam murdara. A vrut sa ma ia de mana sa ma conduca jos pentru a manca si am tipat
-Bella ce ai patit? intreba el ingrozit si ofensat.
M-am uitat urat la el si deja mi’l imaginam pe Marc in fata mea. Ochii lui plini de dorinta si ura pentru mine ma fixau si parca maraiau. Se apropia de mine si am tipat iar. Sa plece el ! Ce cauta aici! Apoi o multime de persoane intrara pe usa si ma priveau. Eu voiam sa scap de Marc, nu voiam sa ma raneasca iar! Cineva ma zdruncina.
-Bella! Esti bine !? Bella?!
M-am uitat speriata si am obsevat ca Alice era cu mine. Andrew se uita speriat si el , Edward era ingrijorat , cu totii se uitau speriati si ciudat la mine. Inebunisem?
-Bella ?! tipa Alice . Suntem noi , ce ai ?
Marc nu mai era in camera. Doamne am inebunit!
-Alice! Am tipat eu imbratisand’o.
-Esti bine ?! Ce ai patit? De ce ai tipat asa?
Am ofat si am coborat jos, povestindu-le despre cosmar si ocolind partea cum ca prima persoana din vis era Edward. Andrew le-a spus de tipetele si manifestarile mele din somn si apoi:
-Cand Andrew m-a luat de mana sa coboram, parca nu l-am mai vazut pe el ci pe Marc, doar pe Marc. Cred ca inebunesc! Ma intreb de ce am cosmaruri de genu si am avut halucinatia aia? am spus eu ganditoare.
-Este foarte simplu , ai ramas cu sechele . spuse Carlisle.
-Sunt permanente? am intrebat speriata.
Adica o sa il visez si vad mereu pe nenorocitul ala?!
-Depinde, la fiecare persoana e diferit. Acum ce conteaza este sa stai linistita, nici un barbat nu te va mai atinge , vom sta cu tine cand dormi , te inteleg , este greu , ai trecut prin momente urate , dar trebuie sa le uiti.
Parea destul de rezonabil ceea ce spunea. Stiam ca are dreptate.
-Multumesc!
Am mancat in liniste , unii dintre ei uitandu-se ciudat la mine, de parca inebunisem. Dar poate asa era, inebuneam. Era o varianta destul de logica, aveam mari sanse sa inebunesc. Nici un baiat nu ma mai atins, in timpul mesei , Alice a stat cu mine , si intr-o oarecare masura si Andrew , de data asta mai distantat la cererea lui Carlisle.
-Nu trebuie sa stai privata de societate , dar trebuie sa te luam usor. Imi spuse Carlisle calm.
Avea dreptate, am nevoie de ajutor.
-Am inteles.
Tanya imi zambi si ea si se uita la mine cu o privire ce ma speria. Ce avea in cap? Am intors privirea imediat. Dupa cate a facut deja ma speria. Si aveam o presimtire cum ca ea ma impinsese in piscina. Dar nu puteam dovedii nimic, din pacate. Imi facuse destul rau , prea mult rau. Emmett o tot „deranja” pe Tanya probabil din plictiseala , o „gadila” si o „lovea” in joaca. Ea radea si dupa cate se vedea se simtea bine. M-am asezat pe canapea aprinzand Tv-ul. Nu era nimic interesant nici la Tv. De odata simt ceva foarte greu peste mine si incep sa tip. Tanya il aruncase in joaca lor pe Emmett peste mine. El s-a ridicat imediat si se uita rusinat la mine , in timp ce Tanya zambea , iar Rosalie si Edward ii aruncau privirii urate. Eu nu ma puteam misca. Camera luase foc , simteam repulsie fata de mine , fata de cei de langa mine, nu ma simteam bine in propria piele. Marc aparu din nou si venea spre mine razand. M-am ferit de atingerea lui , ingrozita si uitandu-ma urat. El a ras si ma privit doritor. Ma prinse de talie si am tipat cat am putut de tare. Am inceput sa plang si sa ma zbat cand niste brate reci si ferme ma zdruncinara.
-Bella ! Te rog revino-ti ! Suntem noi ! Nimeni nu iti face rau . spunea Edward ingrijorat.
Ochii mei inlacrimati il priveau , si incercau sa il creada. Privirea lui ma ajuta sa uit , sa vad si alte optiuni . Ma stranse la piep si am oftat. Alice imi puse o mana pe umar.
-Esti bine ? intreba ea
Ochii ei de culoarea topazului ma priveau cu dragoste si ingrijorare.
-Acum da.
-Ce ai patit ?intreba Carlisle folosind un ton de doctor.
-La fel… nu mai gandeam bine, cand Emmett a cazut peste mine, ma simteam de parca veneam de pe alta planeta, ma uram  , si apoi a aparut el. am spus cu un nod in gat.
-Si ce ti-a facut ? a continuat sa intrebe. Este necesar sa imi spui.
Eram destul de rusinata, nu vroiam ca toata lumea sa afle.
-Ma privea dornic si apoi ma prins de talie. Am spus rusinata.
-Sper sa nu se mai intample asta , nu trebuia sa se intample.  Emmett cum ai ajuns pe Bella? Am spus clar ca nu trebuie sa o atinga nici un barbat.
-Tanya m-a aruncat! spuse el nervos.
-Ce? Nu e adevarat ?! De ce minti , tu nu ma lasai in pace, spuse ea vrand sa para nevinovata.
-Asta patesc cand incerc sa vorbesc cu scorpiile , spuse si Emmett oftand. Imi pare rau Bella, nu am vrut.
-E in regula.
-Tanya e adevarat ? Tu l-ai impins pe Bella? intreba Edward maraind.
-Nu! Cum poti crede asta!
-Tanya nu ma face sa cred altceva ! Stiu foarte bine ca nu o placi pe Bella, dar nu ajunge la asa ceva ! Stiai foarte bine ce se va intampla daca are vreun contact cu un barbat , Carlisle a explicat pentru toti ! Ce ai in cap ?! De ce vrei sa sufere?
Chipul lui Edward exprima furie si nervozitate, si avea pentru ce sa fie asa. Tanya voia doar sa ma raneasca si sa ma faca sa sufar, poate ca am facut eu destule prostii in viata dar nu meritam asta .
-Nu mai tipa la mine ! Nu am facut  nimic ! Nu  e vina mea ca fratele tau e un indemanatic! In plus daca nici un barbat nu are voie sa o atinga , tu de ce ai atinso , si culmea nu a patit nimic? Nu crezi ca se preface?!
Ma uitam socata! Era nebuna!?
-Poftim ? Tanya tu te auzi ?! Trebuia sa o calmez , nu o puteam lasa asa! Acum e vina mea pentru ce prostii faci tu ?
-Cum sa nu… ti-am zis ca eu nu sunt vinovata ! Crezi ce vrei ! Oricum nu e prima data cand face asta….
-Termina ! am tipat eu enervandu-ma. Vrei sa spui ca ma prefac? Tu ma arunci in piscina , ma arunci in poiana la 10 metrii , ma torturezi cand sunt singura acasa si tot eu sunt aia care ma prefac?!
-Nu te-am aruncat in piscina! Nu mai face pe sfanta ca nu esti ! Esti o nenorocita care vrea sa mi-l fure pe Edward! Si nu vei reusi!
-Tu nu sti nimic despre mine! Eu nu am venit aici ca sa fiu bataia ta de joc!
-Atunci drum bun! Esti invitata sa pleci ! Noi nu suntem din lumea ta banala si plina de nimicuri! Iar tu nu faci parte din lumea noastra si niciodata nu vei face! Nu ai tu experienta mea , anii mei si capacitatea mea de a vedea hoate ca tine!
-Poate ca asa e cel mai bine ! Sa scap de tine si de familia asta care mi-a provocat numai probleme!
-Nu Bella! Nu pleca! tipa Alice , las-o pe Tanya ca oricum nu are nimic in cap.
-Nu Alice! Am suportat destul! Poate ca e mai bine sa plec.
-Credeam ca nu mai zici . Nici nu stiu de ce ai venit?! Sa ma enervezi pe mine!?
-TANYA! tipa Edward. BELLA RAMANE! a spus cuvintele rar si tare.
-Ba nu ramane , am suportato destul ! Sa plece, are si ea casa.
-Pot aduce pe cine vreau , e casa mea nu a ta. tipa Alice.
-Daca nu te comporti frumos si termini cu toata scena asta, noi doi nu mai avem ce discuta! spuse Edward. Ai fost geloasa toate aceste zile, nervoasa si te-ai comportat urat si nepoliticos , si mai ales prosteste de cand Bella a venit aici ! Ajunge! Este o prietena de a lui Alice , prietena noastra si nu ai nici un drept sa te comporti asa! Ea nu iti este inferiora tie !
-Tu in loc sa imi iei apararea mie , tot la mine tipi! Eu nu accept sa stea cu noi! Se  vede ca e moarta dupa tine! Si nu vreau sa mi te fure….desii nu are mari sanse.
-Tanya ..ce tot zici acolo ? Bella nu are nici o legatura cu Edward. spuse mirat Carlisle.
-Te inseli amarnic! Se vede ca il place! E evindent.
-Tanya , ai facut asa de cand a venit ! E timpul sa te controlezi! spuse Edward.
-Ba nu! E timpul ca tu sa iei o decizie : Ori pleaca ea , ori eu !

Un pic de teama ajunge ca sa ma trezesc de la realitate
Pentru ca nimic nu se aseamana a ceea ce imi dai tu
Putin din mine, lasa-te dus, fara sa te gandesti, fara sa privesti ca e o lume in urma…

-Atunci … pleci tu !