Capitolul XII – Decizi decizi…

Afara nu imi mai mie dor de tine
Nu vreau sa te mai vad niciodata
Afara nu te mai iubesc
Nu mai am nevoie de tine langa mine
Afara ca imi faci rau
Mai bine sa terminam in pace
Afara ca in sfarsit am inteles
E altcineva care ma asteapta!

Desigur, Andrew ma credea nebuna si imi tot repeta ca nu voi reusii. Ca dragostea invinge orice…vorbe in vant, nu le cred. Nu mai cred in dragoste! De 2 saptamani nu ma mai cautat , nu i-a mai pasat de mine! Normal, ma mir ca nu am primit deja invitatia la nunta! Dar asta a ramas in urma. Cine sunt acum ? O fata fara sentimente. Andrew si familia sunt singurii de care imi mai pasa. Charlie a observat schimbarea si oricum e curios si suspicios. I-am explicat ca Andrew e un prieten , dar normal Andrew  vine in „vizita” si noaptea cand Charlie doarme. E bine si asa decat singura.

-Bellaaa! Ce ai de gand sa faci? tipa Andrew la mine in timp ce meditam pe canapea , iar Charlie era la servici.
-Nu stiu…
-Tu aia hotarata si convinsa acum nu sti ce sa faci? intreba el suspicios.
-Andrew am o idee, dar se poate indeplinii doar cu acordul tau.
-Orice.
Am oftat, stiam ca va spune asta. Mereu va face ce ii voi spune eu.
-Andrew stiu ca ma iubesti , si sincer si eu am inceput sa prind drag de tine, mult. Iti multumesc pentru tot ce faci , pentru ca imi esti alaturi si pentru ca ai fost acolo cand am avut nevoie de tine. Daca nu erai tu nu stiu ce s-ar fi ales de mine. Cam peste o luna jumatate va incepe si scoala si sincer nu am niciun chef sa dau ochii cu ei , mai ales singura. Avand in vedere ca si Tanya s-a transferat la noi in liceu. Asa ca voiam sa te rog, sa te inscrii si tu la liceu cu mine.
Am lasat capul in jos. Oare va accepta? Ma va refuza? Se va simtii jignit sau prost?
-Normal ca accept. Doar ca trebuie sa falsific niste acte, ca sa pot fi primit si ta-dam , salutare colega. spuse el razand.
Si atunci i-am sarit in brate. Il adoram, pur si simplu el era ingerul meu.
Andrew se duse sa rezolve cu actele, mi-a spus ca are niste relatii pentru astfel de lucruri, si eu nu m-am bagat. Ma simteam prost, il obligam sa ramana alaturi de mine,sa sufere alaturi de mine. Si Alice, nici ea nu a mai dat niciun semn de viata. Halal prietena!!!
Am mancat in liniste, singura in mica bucatarie din casa lui Charlie. Casa mea. De dimineata Charlie ma anuntat ca se duce la Billy, dar eu am refuzat , nu aveam nici un chef. El fu trist doarece fiul lui Billy voia sa ma revada. Jacob Black, baiatul cu care ma jucam in copilarie, cred ca nu l-am mai vazut de cativa ani.
Dupa masa m-am dus in camera si am facut putina ordine. Dar oare ca sa il pot uita trebuia sa ma uit pe mine? El facuse parte din viata mea, din gandurile mele , de cand l-am cunoscut. Oare il voi putea uita asa cum sunt? Dragostea piere? Da, eu l-am iubit! Mai mult decat pe mine, dar el nu! Si asta schimba radical situatia. EL TREBUIE SA RAMANA IN URMA! am tipat in interiorul meu.
Si atunci am luat decizia. Pentru al uita pe el trebuie sa ma uit pe mine. Trebuia sa ma las in urma. Trebuie sa o las pe vechea Bella in urma. Vechea, inocenta, prostuta, impiedicata, naiva Bella.
Am fugit din casa , am luat camioneta si am plecat spre Seattle. Am intrat in primul coafor pe care l-am gasit. Doamna de acolo era foarte simpatica, tunsa modern cu breton asimetric si blonda. Pot spune ca era destul de insorit afara.
-Buna ziua ! ma saluta ea calduros. Cu ce va pot ajuta?
-Vreau sa ma tund si vopsesc. Vreau o schimbare radicala. am spus hotarata.
Doamna dadu din cap. I-am spus numele si ea mi-l spuse pe al ei. O chema Selly. I-am spus sa ma tunda cum ar crede ea ca mi-ar sta bine. Eu habar nu aveam. Dar culoarea o stiam. Bruneta.
In timp ce femeia punea vopseaua pe par, ma gandeam daca fac ceea ce trebuie. Daca sunt pregatita pentru asta. Si stiam raspunsul. Eram.
Femeia termina intr-o ora si ma puse sa ma uit in oglinda. Am ramas nemiscata.
Ee…ram…eu?
O femeie straina dar frumoasa cu niste bucle dese si mari , bruneta mi se arata in oglinda. Trebuia sa recunosc ca aratam bine. Macar atat. Acum doar exteriorul conta. I-am multumit si platit femeii si am parasit salonul. Apoi am mers intr-un mall. Habar nu aveam ce sa cumpar. Dar trebuia sa incerc. Nu mai voiam sa fiu stearsa. Pana la urma ceva din sesiunile de cumparaturi ale lui Alice tot am invatat. Am intrat intr-un magazin in care era destula lume si m-am uitat printre rafturi. Erau o multime de culori, forme, care ma derutau. Ce urma sa fac?
Apoi cineva ma apuca de talie.M-am intors speriata .
-Andrew! am tipat eu .Ce faci aici?
-Buna colega! ma analiza si apoi spuse : Wow! Nu stiam unde te-ai dus asa ca am venit dupa tine. Si credema ca nu regret. Esti magnifica!
Am rosit.
-Mersi.
-Dar de ce ai facut asta?
-Vreau sa ma schimb. Sa o las in urma pe vechea si naiva Bella.
Adrew ma privii suspicios dar nu mai spuse nimic.
-Acum , chiar ma bucur ca ai venit, am nevoie de ceva ajutor aici.Nici nu stiu ce sa cumpar!
El rase si ma lua de mana. Mda… chestia asta era cam intima dar nu l-am indepartat. Ma simteam bine cu el langa mine. Andrew era un geniu, gasea numai haine noi, frumoase, si chiar mi se potriveau. Voiam schimbarea asta! Mi-o doream din toata inima.
Andrew isi dadea mereu cu parerea, mai alegeam si eu unele chestii , dar majoritatea el si ii multumeam cerului pentru asta. Am cumparat o groaza de chestii si el nu ma lasa sa platesc. Am plecat din mall cu 7 sacose. Am luat cateva rochii, blugi , bluze, tenesi , sandale , machiaj , o placa de par, 2 perechi de cizme, 5 genti si Andrew ma avertiza ca asta nu  s-a terminat.
Am ajuns acasa franta. Dar mai aveam de facut ceva. Andrew lasa sacosele joc si ma privii. Am urcat in camera mea si am scos toate hainele din sifonier. Le-am aruncat pe toate la gunoi, cu toata ura , tristetea, durerea din suflet pentru ei . M-am razbunat pe niste haine. Imi venea sa le rup , sa le sfasii si sa le dau foc! Am rasuflat puternic cand am terminat.
-Esti sigura ca asta vrei sa faci? ma intreba Andrew si eu am tresarit.
Nu stiam ca fusese acolo in timp ce eu actionam ca o nebuna.
-DA! am spus cat de horatat am putut.
Andrew venii si ma imbratisa.
-Trebuie sa recunosc ca arati minunat. Nu te va mai recunoaste nimeni.
-Asta e scopul. Daca ai sti cate am patit la scoala din cauza naivitatii mele, dar asta a luat sfarsit. De acum nu mai stiu sa iert!
Andrew ma privii in ochii, calduros.
-Esti cea mai puternica persoana pe care am cunoscuto.
-As vrea eu…
El imi mangaie obrazul.
-Deci cum ti-a fost cu actele? am intrebat eu incercand sa schimb subiectul
-In cateva zile sunt gata. Apoi ma voi inscrie la liceu.
-Si cu „parintii tai”?
-Le voi spune ca mau trimis aici din …New York si ca locuiesc singur. Oricum nu cred ca le pasa atat de mult unde stau. Cu banii rezolvi orice.
Chiar ma intrebam de unde are Andrew atatia bani. Dar nu voiam sa il intreb, cred ca s-ar supara.
Apoi telefonul suna.
-Raspund eu .
M-am dus spre bucatarie si am ridicat receptorul. O voce imi sparse timpanu.
-BELAA! Bella mi-a fost asa dor de tine! Ce faci? tipa Alice in receptor.
-Da sunt bine. Tu nu mai sti sa dai semne de viata? am intrebat eu nervoasa.
-Scuze Bella dar am fost plecata si nu am avut cum sa te sun. Ce mai faci? Pot sa vin pe la tine? Sau vi tu?
-Eu in casa ta nu mai calc nici daca ma platesti! am marait eu.
-Da da scuze. Andrew ce mai face?
-Este bine si el, e cu mine, o sa vina si la liceu cand incepe scoala.
-Serios? intreba Alice mirata.
-Da. Vreau sa imi fie alaturi.
-Suuuuper! Va fi asa bine si cu el acolo.
-Mda…apropo nu o sa iti vina sa crezi. Azi am fost la cumparaturi .
-Glumesti ?
-Nu. Am cumparat haine , incaltaminte, m-am vopsit si m-am tuns.
Si apoi femeia aia tipa in receptor mai tare decat daca ar fi un cutremur si incendiu in acelasi timp.
-Trebuie neaparat sa te vad.
-O sa ma vezi.
-Ok atunci , mai vorbim Bella. Te sun.
-Ok Pa Alice.
-Pa-Pa.
Am inchis zambind. La fel a ramas.
-Draguta Alice. imi spuse Andrew aparand dupa colt.
-Singura din familie. L-am asigurat eu.
El rase.

Ne-am asezat amandoi pe canapea. El imi lua mainile in ale lui. Ma privii in ochi. Si stiam care era pasul final ce trebuia facut. I-am cuprins gatul cu mainile, usor speriata. El ramase pe loc dar inca ma privea in ochi. M-am apropiat usor , respiratiile noastre amestecandu-se formand un intreg. Ma simteam destul de bine. M-am aplecat mai aproape si el imi mangaie obrazul . Buzele noastre se apropiara incet, tematoare, dar pana la urma reusira.  Buzele lui se miscau pe ale mele cu dorinta si pasiune.  Voia asta de mult timp, stiam ca ma iubea , daca nu ar fi facuto atunci nu mi-ar fi demonstrato de atatea ori. Eu incercam sa il iubesc,si reuseam ,era o persoana extrem de buna, frumoasa , inteligenta, darnica si binevoitoare. Ne sarutam arzator, dar nu era la fel.

Am gafait amandoi cand buzele noastre se dezlipira. Ma privii curios, probabil voia sa vada de ce am facut asta.
-Ce se intampla aici? intreba el.
-Cred ca meriti sa iti acord o sansa. Vreau sa fiu cu tine. Sa fim alaturi unul de altul. Poate ca eu nu simt inca iubirea pe care am simtito candva si poate ca nu o voi mai simtii niciodata, dar stiu ca te iubesc, in felul meu. Meriti ceva mai bun ca mine, dar deocamdata asta e tot ce pot sa iti ofer. Acepti sau refuzi. E alegerea ta.

Si atunci porni un alt sarut. Fericit. Dornic. Pasional. Arzator. Andrew ma facea sa ma simt bine , dar niciodata nu va mai fi la fel.

In urmatoarele saptamani i-am spus lui Charlie ca iesim. El nu a fost la inceput de acord, dar apoi a vazut ca Andrew era un baiat bun si l-a acceptat. I-am spus si lui Renee si incepu sa tipe si sa se bucure mai rau ca un copil mic. Eu si Andrew ne-am hotarat sa plecam la Renee pentru restul vancatei si ea a fost mai mult decat bucuroasa la aflarea vestii. A fost frumos acolo, plaja , soare , caldura. Ieseam mereu cu Andrew, prin parc, mall, am fost si in club. Normal doar nu mai eram vechea Bella. Renee era incantata de Andrew. La primit calduros si la fel a facut si Phil. Alice mai suna din cand in cand si ii spuneam ca sunt la Renee si ca ma intorc cand va incepe scoala. Era linistitor la mama, ma ajuta sa uit. Eu si Andrew „dormeam” in acelasi pat si camera. Oricum Andrew nu dormea asa ca nu era cine stie ce. Mama era putin curioasa in ceea ce privea viata noastra intima dar i-am spus sa stea linistita. Ce puteam face cu un vampir?

Imi placea sa stau cu Andrew. Ma simteam bine, iubita. Dar nu intreaga. Asta nu voi fi niciodata. Bella Swan, nu se mai intoarce niciodata.

  1. Awwwww <333 cel mai frumos capitol, pur si simplu il ador pe Andrew, e asa de scuuuump :X:X:X:X faci o treaba minunata, te felicit :X

  2. FOARTE TARE, imi place ca Bella ia atitudine, mi-a fost dor de personajele tale :*

  3. uuuuuuuuuuuuu…..atentie….noua bella ia atitudine………..imi plk dar unde e edward???vreau sa-i vad fata cand o s-o vada
    oricum spor la scris in continuare:x

  4. imi place aceasta noua Bella, cu atitudine si personalitate. Un capitol minunat :x:xDar unde este Edward, sper k nu a intrat intr-o depresie, sau a patit ceva. Pt. k el este in mod sigur afectat de toata situatia asta. Mai ales k el chiar o iubea pe Bella.
    Iar de Andrew imi place din-ce-in-ce mai mult.
    Sincerele mele felicitari, le meriti din plin pentru ceea ce faci.
    Pupiciii multi:-*

  5. DAA DA DA DA DA!!
    Cum zicea Bella in Eclipsa: Visul oricarei fete devine realitate! Dap in sfarsit:)) Visu meu devine realitate.
    Bella ii da dracu pe Culleni si incearca sa fie cu Andrew:X:X:X:X:X:X
    Vreau neexxxttt!!! Plzzzz:o3:o3
    Succes!!!
    Kisses:*:*:*:*:*:*:*:*

  6. Cand va fi next???Vreau NEXTTTT!!!REPEDE

  7. pe cand urmatorul capitol?

  8. trec la urmatorul<3

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: