Capitolul 35 – Both of Us

Am mai stat cam o jumatate de ora cu Charlie si Alice de vorba. Se vedea ca era mult mai fericit sa ma aiba langa el, parca ochii incepusera sa ii sclipeasca. Alice era fericita ca ne impacasem, desii se tot plansese ca o sa ii fie dor de tine pentru ca ii sunt ca o sora. I-am spus ca o sa ne vedem mereu, doar nu ma mut pe alta planeta. Eu de altcineva imi facea griji. De el si de reactia lui. Charlie s-a oferit sa ma ajute cu bagajele dar i-am spus ca le voi aduce aici cel mai probabil maine deoarece ii promisesem lui Alice ceva, dar desigur asta nu i-am mai spus lui Charlie. M-am bucurat sa il vad pe tatal meu asa din nou, ii dusesem dorul o gramada. Cineva suna la usa si m-am ridicat de pe canapea sa deschid. Eram sigura ca era Edward. Si chiar asa fusese.
-Hey, ii spun si il sarut scurt pe buze, tragandu-l de mana inauntru.
Mi se parea mie sau era cam timid?

Edward pov

M-am grabit cat am putut sa ajung la Bella rapid. Durase o vesnicie dupa parerea mea dar oricum nu aveam cum sa grabesc lucrurile. Cand mi-a spus ca trebuie sa iesim la cina cu tatal ei parca picase cerul pe mine nu gluma. Ce impresie as putea lasa eu unui politist? Nu vorbisem niciodata cu tatal fetelor cu care ma intalneam deoarece nu era nevoie, dar acum? Acum eram prins la mijloc si nu puteam refuza oferta deoarece nu voiam ca lucrurile sa se strice intre Bella si tatal ei, sau mai rau intre mine si Bella. Am sunat la usa putin emotionat deoarece urma sa ma vad cu socrul meu, si chiar daca ma mai vazuse, asta era cu totul diferit . Aceasta imi deschise zambind si isi lipii buzele de ale mele cam rapid pentru cat de mult ii dusesem eu dorul. As fi continuat dar tatal ei se uita la noi insistent si am preferat sa nu. Doamne, dar chiar nu incerca sa fie subtil. Privirea era gen ” fa cativa pasi si o sa te joc in picioare ” . Poate era doar imaginatia mea. Bella astepta sa intru dar nu imi puteam misca picioarele. Daca urma sa o dau in bara cu el? Daca nu ma va place deloc si o va convinge pe Bella sa nu ma mai placa nici ea? Daca ii va interzice sa ma mai vada vreodata. Daca o muta in alt stat?
Ok deja incepeam sa devin paranoic dar dar nu fusesem mai emotionat in viata mea. Era totul asa diferit de ce traisem pana acum. Dar era exact cum ma asteptam, desii mi se parea ca eram prea las.
Aceasta ma trase de mana si am facut cativa pasi inainte. Daca incerca sa ma duca spre sufragerie atunci acesta era un caz pierdut. Cum aveam eu sa iau cina cu el daca nici macar nu il puteam privii in ochi? Pentru prima data imi parea rau de toate prostiile pe care le facusem . Ce facuse fata asta din mine?
M-am uitat la ea, avea un tricou albastru larg dar totusi ii modela sanii perfecti pe care ii detinea si de care nu prea ma bucurasem deloc. O pereche de blugi punandui in evidenta picioarele subtiri si frumos conturate pe care voiam sa le despart si sa descopar ce este intre ele mai tare decat orice. Dar toate la timpul lor, mi-am spus scuturand usor din cap. Niciodata nu mi-as fi permis sa o fortez la ceva, indiferent de cat de mult eu si Edward Jr sufeream. Si sufeream tare cand ii vedeam toata frumusetea de corp, parul matasos si fin in care mi-as fi mainile facand’o sa imi strige numele despartindu-si buzele delicioase.
-Buna Edward, imi spuse Alice facandu-mi incet cu mana.
-Buna, ii spun aproape fara voce din cauza imaginatiei mele mult prea bogate.
Habar nu aveam ce trebuia sa fac mai departe. Aveam impresia ca toata lumea se uita la mine. Charlie parea destul de calm. Sau cel putin cred ca se straduia. Nu credeam ca ma place, ci doar o facea pentru fica lui, si eu as fi facut acelasi lucru daca as fi avut o fica. Stiam ce era in capul lui ” acest baiat nu are ce cauta langa fetita mea?! Oare ce e in capul ei? Ii va trece pana la urma. E doar o faza a adolescentei. Liceul. Pubertatea. ” si alte aiureli.
-Buna Edward, spuse Charlie si am inghetat pur si simplu.
Nu voiam sa imi ia prea mult sa raspund altfel ar fi crezut ca sunt vreun tembel si dupa toate asta mai lipsea.
-Buna ziua Domnule Swan, spun cu un nod in gat
Trebuia sa ma calmez. Ma enervam singur pe mine.. ar trebui sa fiu mai curajos de atat, ce naiba se intampla cu mine?!
-Uhmm… spuse Bella destul de relaxata, Noi o sa plecam acum, venim sa te luam la 7, sa fi gata.
Charlie rase putin dupa care aproba din cap.
-Ne vedem atunci, spuse simplu.
Alice se ridica de pe fotoliu pentru a’si lua la revedere de la Charlie si acesta o imbratisa. Adica pe mine mai ca ma dadea afara si pe sora mea o imbratisa? ce fel de trucuri folosea sora mea, ca aveam si eu mare nevoie de ele.
Bella isi imbratisa si ea tatal strans si ii mai spuse odata ca se vor vedea mai pe seara, spre fericirea mea mai ales.
Am spus un simplu la revedere si am iesit pe usa respirand in sfarsit usurat.
-Eu o sa iau masina lui Emmett, tu dute cu Edward Bella, spuse Alice laund cheile din mana Bellei.
Aceasta aproba din cap. Ne-am indreptat spre masina mea mult mai vesel decat venisem, de parca tocmai ma eliberasera din lanturi.
-Asta a fost ciudat, spuse ea de parca imi citise gandurile.
-Nu stiu ce o sa fac la cina … recunosc infrant.
Ea incepu sa rada si se uita dubios la mine. Ce era asa amuzant? Tocmai ma plangeam ca nu credeam ca voi putea reusii nimic cu tatal ei, si ea radea?!
-Tu? Edward Cullen? Iti e frica? De o intalnire? Formala? Cu Tatala meu? spuse incepand sa rada isteric.
I-as fi inchis gura cu un sarut dar tatal ei inca se uita la noi asa ca am pornit masina aia mai repede ca ma simteam ciudat rau de tot.
Am bagat o viteza incredibil de mare, chiar si pentru mine si am ajuns cat ai clipii inapoi la scoala, de care nu aveam nici cel mai mic chef. Chiar nu gaseam rostul acestei institutii, daca voiai sa sti ceva, invatai si singur, esti la o varsta destul de mare incat sa iti alegi singur ce vrei sa faci, de ce dracu te obliga ei la tot?! I-am deschis usa Bellei si aceasta cobora inca razand. M-am uitat urat la ea si inceta putin.
-Nu inteleg de ce ti se pare asa amuzant, eu chiar ma stradui sa iasa bine si tu..
Ea faca o fata asa de trista si de miloasa incat mi s-a facut pielea de gaina.
-Imi pare rau, spuse suspinand. Stiu ca te straduiesti, sti eu ar trebui sa apreciez mai mult. Dar stai linistit, tata nu musca.. doar impusca.
A inceput sa rada din nou si am lasato balta sa se calmeze. Aceasta venii dupa mine si ma lua de brat. Avea o stransoare pe care abia o simteam, daca nu i-as fi simtit prezenta nici nu ma opream. Se uita bosumflata la mine si spuse:
-Ti-am zis ca imi pare rau, te sustin si pe bune, cina o sa decurga foarte normal, o sa va placeti unul pe altul si punct.
-Daca zici tu… spun cu juma’ de gura.
-Pai zic , si asa o sa fie.
Ora nu se terminase si eu nu prea aveam chef de nimeni asa ca am hotarat sa mergem intr-un loc mai retras si daca aveam noroc sa fumez si eu ceva. De fiecare data cand mergeam in locul nostru de fumat, chiar daca Bella nu era cu mine, imi aduceam aminte de anumite perioade ale vietii mele, cand incepusem sa o agreez pe Bella si ma intrebam de ce. Mi-a placut mult sa o tachinez, asta e adevarat, imi placea sa o vad rosind, sa o vad ezitand cu privirea sa imi raspunda la intrebari ce erau deja clare. S-a asezat langa mine si mi-am aprins o tigara. Ea se uita urat la mine dar pur si simplu simteam nevoia. Stiam ca eram dependent, dar nu ma puteam oprii. Nu voiam sa ma opresc. Ce dracu faceam daca nu fumam, era o conceptie idioata, era era aplicata mai mult decat des. I-am oferit si ei dar n-a mai vrut. Fata buna. Am zambit.

Bella pov

Trebuia sa ii spun pana la urma, chiar daca urma sa se sufere sau sa il raneasca. Luasesem o decizie importanta si chiar daca si eu urma sa am de suferit doarece imi va fi fost foarte dor de el, cu siguranta Charlie avea mai multa nevoie acum de mine.
-Uhmm.. Edward , trebuie sa vorbim, ceva, zic cu un nod in gat.
-Spune, zise zambind tragand din tigara.
Parea destul de linistit, desii imi marturisise ca nu era. Se vedea ca stie sa isi ascunda bine sentimentele, probabil avusese mult antrenament, nu se vedea neliniste pe fata lui, nici macar frustrare.
-O sa ma mut inapoi la Charlie, am spus fara sa ma gandesc la o alta formulare.
Parca i se oprise fumul in gat.
-Poftim? intreba serios dintrodata.
-Da Edward, crede-ma si eu vreau sa stau cu tine cat mai mult, dar tatal meu are nevoie de mine, nu il pot lasa singur.
-Dar nici pe mine nu ma poti lasa singur!
-Dar nu o sa fi singur. O sa ne vedem mereu, spun incercand sa il calmez.
-Nu poti sa pleci, am nevoie de tine, langa mine mereu.
-Si o sa fiu, mereu langa tine nu conteaza cum, suntem doar la cativa km distanta,  ne putem vedea oricand. E tatal meu, nu il pot lasa singur. Intelege.
-Nu exista nicio alta solutie ? intreba trist.
-Deocamdata nu, spun si eu intristandu-ma.
El ofta si mai trase un fum din tigara. Stiam ca situatia nu era placuta pentru niciunul dintre noi, deoarece ne obisnuisem impreuna dar nu aveam de ales. Nu puteam fi atat de egoista acum ca lucrurile se facusera in sfarsit bine intre mine si Charlie.
-Asculta, Charlie e de acord cu relatia noastra si ne va lasa sa ne vedem oricand vrem. A spus ca nu se mai implica. Stai linistit.
Nu stiam ce sa ii mai zic deoarece nu il vedeam prea calm sau fericit. Ce naiba era in capul lui?
-Dar ce te preocupa mai exact?
-Faptul ca vei ramane singura, si pentru… 10 minute.
Am zambit rosind puternic si mi-am ascuns fata in pieptul sau puternic. Am continuat sa zambesc simtindu-ma flatata si putin incurcata. Dar ma simteam bine. El imi mangaie crestetul capului si imi saruta parul facandu-mi pielea de gaina.
-Asta e prostesc, ti-am zis ca vom fi mereu impreuna.
-Stiu, imi pare rau, ma port egoist. Doar ca nu ma pot abtine.
Se uita la mine si mi-am ridicat capul. Am zambit slab si acesta isi stinse tigara si ma aseza mai bine in poala lui.
-O sa fie bine, o sa vezi, ii spun.
-Si in seara asta? intreba speriat.
-Da, si in seara asta, va fi bine. Iti promit.
Am stat imbratisati ceva timp, nu stiu cat a trecut, dar nu voiam sa mai plec de acolo. Nu faceam nimic, doar stateam impreuna si ma simteam mai bine decat ma simtisem vreodata. Doar sa ii simt prezenta si eu eram impacata. Eram nimic fara el in toate sensurile posibile.
-Iti mai este rau ? il intreb aducandu-mi aminte de dimineata.
El zambi si incepu sa se joace cu o suvita din parul meu.
-Cu tine langa mine, ma simt mult mai bine, raspunse.
-Urmatoarea ora am un test important, trebuit sa ma duc, i-am zis.
-Vrei sa vin cu tine? ma intreba zambind.
Am zambit si eu. As fi zis din prima  ” da normal, te-as lega de mine ” dar m-am abtinut, nu voiam sa par prea disperata chiar daca eram.
-Dar nu ai alta treaba? intreb sperand sa raspunda ” nu . ”
-Nu. Normal ca nu.
Am rasuflat usurata si m-am rugat sa nu observe.
-Atunci, o sa vi cu mine, spun incepand sa il sarut.
El zambii strengar si continua sarutul putin surprins ca l-am inceput eu, deobicei el facea asta. Dar cum am zis, trebuia sa iau putin initiativa, as fi murit daca il pierdeam vreodata.
-Esti cel mai bun lucru din viata mea, ii spun.
El oprii sarutul brusc si sa se uita in ochii mei.
-Esti prima mea iubita care imi spune asta.
-Ei bine, la mine esti primul meu iubit, deci nu prea am cu ce sa fac comparatie.
El incepu sa rada si continua sa ma sarute cocotandu-ma deasupra lui. Ma simteam ca o papusa, si il lasam sa faca ce vrea din mine, nu ma mai controlam, corpul imi era amortit si plin de senzatii. Nu puteam sa cred ca lumea nu il aprecia la adevarata lui valoare, dar eu urma sa o fac. El merita tot ce era mai bun, poate mai bun ca mine, dar daca in opinia lui eu ii eram suficienta atunci eu eram mai mult decat multumita.
Se auzi soneria si eu i-am dat drumul bosumflata.
-Trebuie sa plecam.
El ma ajuta sa ma ridic si ma lua de mana conducandu-ma spre scoala.

––––––
Edward pov

– Alice nu stiu cu ce sa ma imbrac! Ma dau batut! spun inebunit si ma arunc in pat.
-Nu fi un idiot imbecil ca deobicei! tipa ea la mine. Stii foarte bine cat de importanta este aceasta intalnire. Nu te poti da batut!
-O sa stric totul. Nu sunt bun la asa ceva. Pur si simplu nu e de mine.
-Adica vrei sa spui ca Bella nu e de tine? Pooate ca pentru tine nu e important dar pentru ea este ceea ce o face o prioritate pentru tine. Vrea sa se impace cu tatal ei si cum lucrurile merg in sfarsit bine tu vrei sa le strici?
-E important si pentru mine, spun aproape maraind.
-Atunci comportate cum trebuie si vino incoace.
Aceasta ma trase de mana ca un copil mic si isi baga capul in sifonier. Imi facu semn sa astept cuminte pe canapea in timp ce ea cauta ca besmetica pe acolo. Urma sa faca ravagii dar stia ca tot ea urma sa faca curat asa ca o lasam in pace, eram totusi multumit ca ma ajuta, aveam mare nevoie.
Trebuia sa ma gandesc la tot, la ce trebuia sa spun ca sa nu il supar sa nu creada ca sunt vreun huligan si sa o mute pe Bella la capatul pamantului. Cine dracu avusese ideea asta stupida cu cina?
Dar mi-am adus aminte de ceea ce spusese Alice. Daca voiam ca lucrurile sa mearga bine intre noi doi, trebuia sa fac asta pentru Bella, era mai mult decat important.
Alice scoase niste haine din sifonier si le puse pe pat incercand sa le asorteze. Mi-am dat ochii peste cap si m-am afundat in canapea scotandu-mi telefonul din buzunar. M-am uitat la ceas . Intr-o ora trebuia sa plec de acasa.
-Poti sa te grabesti te rog?! ii spun nerabdator.
-O sa ajungi la timp, spuse ea calma doar lasa-ma sa termin ce am de facut aici.
Emmett intra pe usa zambaret ca deobicei cu fata lui de tamp si la cati draci aveam acum era ultima persoana de pe pamant pe care voiam sa o vad.
-Ohooooo ce avem noi aici? Mergem la vreo nunta sau ce?
-Emm taci, ii spuse Alice rapid intorcandu-se spre sifonier.
-Eu nu spun nimic, doar ca pe Edward il cheama Sara pana jos si de cum sunt o gazda buna am spus ca il voi anunta.
-Sara? Ce dracu vrea asta?
-De ce aduci toate panaramele la noi acasa? intreba Alice inrosindu-se la fata de furie.
-Dar n-am chemat’o eu! ma apar repede. Nu stiu ce vrea. Si le-am spus de 1000 de ori sa nu mai vina aici daca nu le chem.
-Si nici ca le vei mai chema vreodata, spuse Alice de parca nu era evident.
Mi-am dat ochii peste cap enervat si am iesit din camera. Daca venea iar cu nu stiu ce porcarii de propuneri venise in zadar. M-am saturat de ea mai ales dupa ce facuse ultima data. Si i-am zis de atatea ori sa nu mai vina dracu aici! Am coborat scarile si Betty o luase la interogat. Deja..
Cand ma vazut ii sclipira ochii si aproape ca o arunca pe Betty din calea ei. Am incercat sa nu rad desii nu prea imi ardea la ora asta. Tot ce voiam era sa scap cu bine de intalnirea cu viitorul meu socru si aveam sa mor linistit.
-Edward! In sfarsit ai venit! spuse Sara vesela.
-Puteai sa te grabesti putin, Carlisle stie ca tu primesti vizite la ora asta?
-Draga Betty, este abia ora 6 nu stiu daca alteta ta stie dar aici nu e o puscarie sau un spital ca sa am program de vizite, asa ca mai bine te cari, sti ca nu ai niciun rost aici.
Aceasta imi arunca o privire urata si apoi se intoarse cu spatele la mine.
-Ar trebui sa o urmezi si tu, ii spun fara prea mult chef.
-Ah stiam ca vei reactiona asa, stai linistit nu ma bag peste relatia ta, spuse strambandu-se, asta doar daca nu vrei…
-Nu vreau, spun aspru. Deci zi dracu odata ce vrei.
-De ce imi vorbesti asa? Uhmm.. ah in fine nu mai conteaza, de ce am venit eu aici este pentru ca iti vreau binele si deasemenea am aflat, din niste… surse destul de sigure ca Aidan si prietenii lui vor sa ii faca probleme scumpei tale iubitele.
-CE? De unde ai mai scoso si pasta? intreb socat
-Nu conteaza, Eu doar atat iti zic, daca tii la ea, ai grija de ea, ei stiu ca nu se pot atinge de tine direct, asa ca isi caute alternative. Si care’i cea mai usoara tinta? A da cred ca ti-ai dat seama si tu. Eu acum plec, sper ca vei aprecia ceea ce ti-am zis. Ne mai vedem, spuse si imi facu cu mana.
Asta ce dracu a mai fost? De unde pana unde se ajunsese aici? Stiam eu ca aia sunt sariti de pe fix si ca o cautau cu lumanarea dar chiar asa? Pai urma sa le rup capetele tuturor daca se atingeau de ea. Ce ratati fara viata. Altceva nu aveam ce face. Doamne!
M-am ridicat de pe canapea si m-am indreptat spre dormitor. Speram ca Alice terminase cu garderoba desii emotiile astea tampite nu imi treceau odata. Era un sentiment asa diferit. Emotii auzi! Daca ii spuneam lui Emmett ar fi ras si cu dosu’ de mine. Am intrat incet in camera si Alice ma astepta nerabdatoare.
-Fat Frumos s-a decis sa apara. Parca te grabeai!
-Conteaza ca’s aici.
Evident Alice nu m-a lasat pana cand nu m-a transformat in manechinul ei. Aveam incredere in gusturile ei, doar ca nu prea imi placea sa stau locului si uram porcaria aia de fixativ. Emmett se uita razand la noi si am aruncat cu tubul dupa el dar din pacate nu l-am inimerit. Alice s-a enervat si a zis ca altul nu mai are asa ca sa stau potolit daca vreau sa fac o impresie buna.
-Alice ce ma fac? intreb panicat in timp ea imi calca camasa.
-Edward… stai calm. O sa fie bine. Doar fi tu insuti si te asigur ca Charlie te va place. El e un om bun. Si tu la fel.
-SA ITI ADUC AMINTE CA M-A BAGAT LA INCHISOARE? SI NU DOAR ODATA! SA ITI ADUC AMINTE CA A VRUT SA O IZOLEZE PE BELLA DEPARTE DE MINE?! SA FIU EU INSUMI? PROBABIL M-AR ARESTA INAINTE SA DECHID GURA.
-Esti un prost. Pe bune. Sa fi tu ala simpatic de treaba respectuos si sensibil. Nu boul artagosul si fitosul de la scoala. Sa fii cum esti tu deobicei cu noi.. bine mai mult cu Bella, ca noi nu prea avem parte.
Am oftat adanc si m-am uitat in pamant. Palmele incepusera sa imi transpire si am ramas pentru cateva secunde intepenit. De cand mi se intampla mie asa ceva? Trebuia sa imi revin altfel presupuneam ca urma sa lesin. Era prea stresant. Am respirat adanc si apoi m-am uitat la Alice care venii si ma imbratisa.
-O sa te descurci. Noi suntem aici . Succes.
-Mersi…o sa am nevoie.
-Hai frate, stai calm. Stiu un tip care –-
-Nu Emm nu o sa o rapesc pe Bella si o sa ma mut in nu stiu ce tara uitata de lume prin Africa…
-Eu ma gandeam la Asia dar daca iti place tie clima aia…
-Mersi Emmett imi esti de foarte mare ajutor.
-Nu pe bune acum Edward, serios deci cel mai serios din cate am fost eu vreodata… daca am fost, iti jur o sa fie bine. Presupun ca ne vedem maine, eu o sa fiu la Rose, piticania asta vrea sa invete arte martiale cu Jasper in seara asta… cum sa nu ii facem pe plac, spuse malefic.
Alice rosii putin dar dupa lua o pozitie defensiva.
-Hai ca nu te intereseaza pe tine ce urmeaza eu sa fac. Oricum va multumesc. Sper ca toata lumea o sa plece intr-o ora.
-E okay. Eu plec acum, nu vreau sa intarzii
-Oh da nu am vrea sa se intample asta, spuse Emmett ironic. Ce a facut fata asta din tine! Unde imi e fratele lenes nesimtit si alcoolic?! UNDE?! SA MI-L ADUCA CINEVA INAPOI PE EDWARD.
Mi-am pus pana pe fruntea lui si am spus razand:
-Awwww Are febra.
– EU SAU TU? tipa el.
-Poate amandoi. Hai ca plec acum, spun si imi iau cheile de pe noptiera. Vorbim.
Am iesit pe usa val vartej cu speranta ca voi ajunge la timp, oricum conducea repede. Ma enervam pe mine insumi cand ma vedeam asa slab. Asta era cel mai mare defect la mine, faptul ca nu suportam sa ma vad asa. Eram un dezastru, tocmai de aceea evitam toate sentimentele astea , reactionam foarte ciudam si urat. Dar urma sa ma descurc, speram.
M-am urmat in masina si m-am uitat rapid la ceas. In cap aveam 12345654321 de ganduri. Ce urma sa vorbesc eu cu un politist? Nu aveam nimic in comun. Sa speram ca Bella avea ceva planuit in minte altfel tocmai imi semnasem sentinta. Oare ce era in mintea ei acum? Era la fel de emotionata ca si mine sau … cine stie ce ii trecea prin cap, desii presupun ca si ea era intr-o stare asemanatoare. Orice era posibil. Voiam doar sa ajung odata si sa scap. Cand imi imaginam ca trebuia sa stau din nou despartit de ea imi venea sa ma urc pe toti peretii. Abia ma obisnuisem cu ea, camera mea urma sa fie asa de goala. Parca fusese construita pentru ea. In patul meu in fiecare noapte sa ii simt prezenta chiar daca dormea sau nu. Nu puteam supravietuii asa, oricat as fi incercat. Urma sa fac o gramada de sacrificii ca sa petrec cat mai mult timp cu ea, oricum chiar daca ii convenea lui tataie sau nu, eu nu ruma sa ma mai despart de fica lui , fie ce o fi.
Am parcat in fata casei ei si deja ma apucasera toate nebuniile. Mi-am dat doua palme peste fata si parca am putut sa respir mai bine. Am coborat din masina inebunit de aceasta disperare constanta si am batut la usa.
Chipul sau senin ma intampina si parca toate emotiile disparusera. Imi venea sa o urc in masina si sa fug cu ea sa nu ne mai stie nimeni.
-Hey, ai ajuns, spuse fericita.
-Cum sa lipsesc, spun incercand sa zambesc.
Daca starea mea interioara mi se transmitea si in exterior atunci eram terminat.
-Intra te rog, imi spuse luandu-ma de mana.
Am intrat in sufragerie care era mai luminoasa decat de obicei. Tatal sau statea pe canapea cu mainile stranse la piept uitandu-se spre televizor. M-am intors spre Bella care era destul de agitata langa mine.
Mi-am permis sa o admir cateva secunde deoarece arata superb. Niciodata nu acordam atentie fetelor si mai ales cu ce erau imbracate sau alte detalii dar la ea aproape ma fortam sa nu ma holbez, mai ales ca era si tatal ei in camera, si desii parea ca nu e atent eram mai mult ca sigur ca era extrem de vigilent.
-Buna ziua domnule Swan, spun formal .
-Te rog, spune-mi Charlie, spuse dand mana cu mine.
Avea o stransoare puternica si destul de rece, dar era ok . Trebuia sa aiba forta nu? Doar era politist. Bella intervenii si imi spuse sa ma asez deoarece venea si ea imediat. Era destul de frig afara si ma enerva vremea asta idioata de aici. Mereu trebuia sa fie frig? Niciodata nu puteai sa vezi si tu fete in rochii fuste, ceva frumos acolo. Deja visam la prea mult. Eram fericiti si daca nu veneam cu geaca la scoala.
Am luato pe Bella rapid intr-un colt ca sa ii reamintesc ceva important.
-I-ai spus tatal tau ca nu vei dormii azi acasa nu? I-am promis lui Alice ca ii lasam casa libera.. sper ca nu ai uitat.
-Normal ca nu, i-am spus deja si a fost de acord. Dar va trebui sa ma mut curand aici.
M-am intristat imediat.
-Hai nu face fata asta.. ca nici eu nu’s cea mai fericita persoana de pe pamant, dar ti-am mai explicat …
-Da da stiu… e in regula. Dar noaptea asta ne’o vom petrece impreuna.
Si din cate speram eu… in toate modurile posibile.. dar toate la timpul lor.
-Unde vom merge? ma intreba curioasa.
-Vei vedea tu, ii spun zambind. E surpriza.
-Abia astept.
Aceasta imi arata de unde sa iau geanta in care avea lucrurile pentru seara asta si am dus-o la masina. Cand m-am intors am fost nevoit sa ma asez langa tatal ei. Nu ma simteam in al noualea cer dar nici groaznic nu era. Se vedea ca pentru nimeni nu era cea mai minunata situatie dar incercam sa ne descurcam si speram sa nu se creeze tensiuni. M-am uitat la ceas, mai aveam putin si trebuia sa plecam dar Bella nu mai cobora odata din camera ei, ce tot facea acolo? M-am gandit sa urc dupa ea dar nu voiam sa il supar pe tatal ei asa ca mai bine stateam potolit, oricum aveam sa mor acum ca Bella va trebui sa revina la vechea ei casa si urma sa petrec mai mult timp cu tatal ei decat trebuia.
Acesta nu spunea nimic, doar se uita la televizor. Nici nu cred ca aveam ce sa vorbim.
-Ce mai face tatal tau Edward? ma intreba intr-un final.
-Este foarte bine, cu serviciul, ca deobicei.
-Si mama ta?
-Esme amenajeaza momentan gradina doamnei Thomson impreuna cu Alice.
-Ah da am auzit ca abia s-a mutat aici. Poate ca ar trebui sa apelez si eu la serviciile mamei tale, curtea din spate ar cam avea nevoie de ajutor, spuse razand slab.
-O sa’i transmit cu siguranta va poate ajuta.
Ma jur in viata mea nu am mai vorbit atat de calm si niciodata nu m-am abtinut sa nu injur sa ironizez sau sa vorbesc de parca urma sa’l omor. Aveam si eu retinerile mele.
-Ma bucur, asa sa faci, spuse si se intoarse spre televizor din nou.
Cand au auzit in sfarsit zgomot la parter am simtit ca mi se ridica inima din piept. Cu greu ma abtineam sa nu o strang in brate, dar tatal ei era mult prea vigilent. In fine eu tot nu intelegeam scopul acestei cine, daca nu ma placea, o cina nu aveam sa schimbe asta. Daca eram tatal ei nici eu nu m-as fi placut pentru fica mea, mai ales o fica ca Bella.
Am analizato rapid, avea o privire luminoasa si era foarte nerabdatoare. Venii spre noi si ma lua de mana facandu-mi semn sa ma ridic de pe canapea. Am rasuflat usurat, dar chinul abia acum incepea cu adevarat.
-E timpul sa plecam, ne spuse ea cu o voce calda.
Se vedea ca tine la amandoi, si cu siguranta nu era bine sa aleaga intre noi. Am inteles asta de la inceput.
Ne-am indreptat spre masina mea deoarece sincer nu aveam chef sa fiu vazut intr-o masina de politie. M-am urcat la volan si Charlie se puse in dreapta mea. Perfect. Apoi m-am gandit, eram in masina si cu un politist. Cu siguranta daca conduceam la viteza mea ” normala ” aveam sa primesc amenda inainte sa apas pe acceleratie. Acesta isi puse centura si la fel am facut si eu. Era prima data cand faceam asta de cand imi cumparasem masina. Era asa ciudat trebuia sa imi schimb toate obiceiurile in noaptea asta doar pentru a face o impresie buna.
Drumul a fost asa de incep credeam ca nu se mai termina. Nimeni nu parea deranjat de viteza cu care mergeam eu, daca se putea numii viteza pentru ca simteam ca merg mai incet ca un melc. Cred ca trebuia sa merg la niste curse de avioane ca sa imi revin dupa asta.
Am fost mai mult atent la discutia banala dintre Bella si tatal ei. Mi-am dat seama ca semanau foarte mult si chiar aveau idei asemanatoare chiar daca nu se puneau de acord in toate privintele, mai ales in alegerea baietilor, dar asta era alta problema.
Primisem un mesaj dar probabil nu ar fi fost tocmai okay sa il citesc in timp ce conduceam asa ca am preferat sa astept. Tot ce doream era sa termin aici si apoi sa ma retrag undeva cu Bella, doar noi doi si sa ne simtim bine.
Am parcat in fata restaurantului care parea destul de aglomerat, dar asa era cam in fiecare seara. I-am deschis usa Bellei si tatal ei paru putin surprins si asta m-a facut sa zambesc subtil. Am condus-o spre intrare cu Charlie in dreapta noastra si o femeie amabila ne primii la intrare.
-Edward, spuse ea luandu-ma strans in brate. Cat ma bucur sa te vad pe aici, de mult nu ai mai trecut si tu pe aici.
– Imi pare rau Lili, am fost ocupat cu alte.. treburi, dar promit ca o sa ma revansez. Uhmm.. avem rezervare aici la ora 7.
-Da da stiu, sora ta m-a sunat ieri, pe ea o vad mai des decat pe tine scumpule, ma mustra ea. Veniti dupa mine m-am rezervat una dintre cele mai bune mese.
Am zambit, Lili era mereu atat de amabila si cu mine si cu familia mea.
Restaurantul mergea destul de bine dupa parerea mea, era destul de renumit in zona si mereu imi facea placere sa vin aici.
Lili ne conduse la masa noastra si ne spuse ca un ospatar va venii imediat sa ne ia comanda. Bella se aseza intre noi doi de parca , daca urma sa se intample ceva rau, ea trebuia sa intervina la mijloc. Asta ma facu sa zambesc putin, era adorabila cand incerca sa rezolve situatiile si se gandea la toate chiar si lucrurile marunte.
Cand am ramas singuri Bella se uita spre mine si ma intreba putin confuza.
-De unde o cunosti pe aceea femeie? Sunteti prieteni?
-Da. De fapt este mai mult prietena lui Esme, nu a mea, dar ne cunoastem destul de bine.
-Cum asa? intreba ea dornica sa afle mai multe.
-Ea este proprietara acestui restaurant. Are mai multe deschise prin tot statul dar ii place sa petreaca timpul aici.  Mama a ajutat-o sa il renoveze pe acesta , inainte era doar o cladire veche si aproape daramata, dar… un incident neplacut a oprit-o pe Esme sa mai.. continue treaba aici si a trebuit sa plece din nou in LA.
M-am strambat putin deoarece nu imi placea sa imi aduc trecutul in discutie, era lucrul de care ma feream cel mai tare. Problemele nu au ocolit niciodata familia mea, de fapt faceau parte din viata noastra de zi cu zi, aproape ca ne obisnuisem cu ele.
-Ce s-a intamplat cu mama ta? intreba Bella si eram sigur ca o sa faca asta.
Nu era vina ei ca era curioasa si voia sa afle mai multe despre mine, era si normal, dar era foarte neplacut sa vorbesc despre viata mea inainte sa vin aici. Voiam sa ingrop toate aceste ” amintiri ” dar uneori imi era imposibil.
-Sti.. eu sunt cel mai mic din familia mea.. iar inainte sa ma nasc eu Esme… trebuia sa mai aiba un copil dar din nefericire a pierdut sarcina in timpul in care era aici si o ajuta pe Lili. Fiind devastata a incercat ceva necugetat dar din fericire Carlisle i-a salvat viata. A stat in spital cateva luni dar apoi totul a fost mai bine..
Bella se intrista imediat cand auzi si ma stranse in brate.
-Imi pare atat de rau, spuse ea.
-Nu mai conteaza oricum, totul a trecut, oricum a fost acum mult timp.
-Dar totusi… imi pare sincer rau.
-Stiu, i-am spus zambind si am sarutato pe frunte rapid. Acum ce’ar fi sa comandam ceva ? spun incercand sa schimb subiectul.
-Sunt de acord, mor de foame, spuse Charlie uitandu-se pe meniu.
I-am facut semn si Bellei ca trebuie sa manance si i-am tras meniul mai aproape ca se sa poata uita. Alcool nu puteam sa beau pentru ca evident trebuia sa conduc si nu cred ca Charlie ar fi fost de acord cu asta, chiar daca o mai facusem de multe ori.
Dupa ce am dat comanda Charlie se uita la noi analizandu-ne. Cu toate astea Bella nu se departa niciun centimetru de langa mine spre bucuria mea.
-Cum merge cu scoala copii? intreba el punandu-si mainile pe masa.
Gata m-a lovit la punctul sensibil. Presupun ca stia ca eu si scoala suntem paraleli si voia sa ma atace. Sau poate era doar o simpla intrebare.
-Foarte bine, spuse Bella vazand ca eu nu zic nimic. Va urma o perioada putin mai grea deoarece avem niste examene importante, dar cu siguranta vom trece peste.
-Si tu Edward? intreba indreptandu-si privirea spre mine.
-Si la el lucrurile merg bine tata, spuse Bella rapid. Vom organiza un fel de carnaval pentru a strange niste fonduri, noi doi suntem cei responsabili.
-Asta e foarte bine, ma bucur sa aud ca va implicati in activitati extrascolare. Si de ce mai exact voi doi.
Ah da pentru ca sunt cel mai problematic elev din scoala aia si probabil din orice scoala dar cu siguranta ma veti mai lasa sa stau langa fiica dumneavoastra dupa ce veti afla cate lucruri rele si unele chiar ilegale am facut. O sa ne dati si binecuvantarea pentru nunta chiar. Cum urma eu sa vorbesc cu omul asta cand probabil nu va fi de acord cu nimic din ce am facut si probabil voi continua sa fac.
-Directorul ne-a ales pur si simplu, spuse Bella.
Mai bine zis ” Mintii Bella ” . Daca aceasta cina va continua in acest fel , Charlie va crede ca’s un sfant care n-a gresit niciodata in viata lui. Poate asa dorea Bella ca lucrurile sa decurga. Dorea din tot sufletul ca Charlie sa ma accepte, dar si eu la fel, dar nu voiam sa ii ascund cine sunt cu adevarat.
-Sunt sigur ca a’ti facut voi ceva pentru a va alege dintre atatia elevi. Sunt mandru de tine Bella, si sunt sigur ca si Carlisle este de tine Edward.
Oh nici nu ai idee. Am incetat sa il mai fac pe tatal meu mandru. El este fericit daca nu e chemat pentru o zi la liceu. Asta este singurul lucru pe care il mai pot oferii ca si fiu al lui, si din cate se pare mi-am tras si fratii dupa mine, dar din cate vedeam Bella nu voia ca tatal ei sa afle toate astea.
Bella parea destul de linistita si zambea, facea ca totul sa para real, de parca eu chiar as fi fost asa. Din pacate nu eram.
-Multumim tata, spuse Bella intr-un final avand in vedere ca eu tot nu raspundeam.
Mancarea a fost servita si am fost usurat ca pentru cateva minute nu urma sa mai purtam nicio discutie. Am mancat in liniste desii eu nu prea m-am atins de mancare. Nu eram in apele mele. Lucrurile nu mergeau asa cum ma asteptam si pentru prima data de cand ma stiu nu imi facea placere ca minteam.
-Bella a terminat de fiecare data cu cele mai bune rezultate din intreaga scoala, si cred ca stii , este o eleva extrem de responsabila si inteligenta, nu vreau sa se piarda acum ca a crescut si nu prea mai asculta de mine. Dar am incredere in ea, stiu ca va face mereu alegerile corecte.
-Stiu domnule, spun cu un nod in gat.
-Sunt foarte mandru de ea si stiu ca va avea un viitor stralucit, doar nu invatat atat de mult degeaba. Singurul lucru care ma deranjeaza este faptul ca… este mai mereu singura. Nu vreau sa cred ca asta o deranjeaza dar uneori sunt ingrijorat, desii presimt ca asta s-a schimbat, spuse si se uita insistent la mine.
-Tata asta nu e o problema, pe bune chiar’s nu’s singura.. sau cel putin nu mai sunt. Nu trebuie sa te ingrijorezi pentru asta.
-Sunt sigur Bells. Am incredere in tine.
Tot repeta faza asta cu increderea la nesfarsit, de parca era gen ” Am incredere in tine ca nu vei sfarsii legata de acest baiat pe care nu-l suport de nicio culoare ” .
-Si spune-mi Edward, cum s-a hotarat familia ta sa vina aici.
Doamne nu mai rezistam asa. Familia mea a venit aici pentru ca incepusem eu sa o iau razna dupa ce am fost inselat de femeia pe care o consideram iubirea vietii mele si de fiul prietenului dumneavoastra cel mai bun si eu m-am trasnformat in cel mai mare ticalos din istorie.
-Pai… asa… am vrut.
Ce explicatie inteligenta si de bun gust.
-Si fratii tai?
Fratii mei ar fi facut orice numai sa nu mai fug de acasa cu panarama aia deci s-ar fi mutat si pe marte, daca ar fi fost posibil.
-Au fost de acord.
-Spune Bella, cand te vei muta din nou acasa? intreba Charlie.
-Zilele astea… trebuie sa imi aduc bagajele de la casa lui Edward, spuse ea fara prea mult entuziasm.
-Foarte bine. Abia astept sa te intorci, ti-am dus dorul.
-Si eu tie.
-Nu ar fi trebuit sa pleci niciodata.
-Nu ar fi trebuit sa imi dai motive sa plec, il corecta ea.
-Poate ca asa e.. spuse invins. As vrea sa le multumesc parintilor tai pentru ca au gazduito, sunt niste oameni minunati. Si tie la fel.
Am aprobat din cap si i-am spus ca o sa le transmit multumirile, oricand erau bine veniti in casa noastra. Dupa mine Bella nu ar mai fi plecat nicioata.
-Probabil am luat aceasta postura defensiva deoarece Bella nu mi-a mai prezentat sau spus niciodata despre un baiat, a fost ceva nou pentru mine, eu crezand ca ea se ocupa doar cu scoala. Dar cand am vazut toate aceste schimbari la ea mi-am dat seama ca ceva se intampla si am inceput sa ma ingrijorez. abia acum mi-am dat seama ca am procedat oarecum gresit si ar fi trebuit sa va dau o sansa.
-Adevarul este ca… spun tragand aer in piept.. nu’s cel mai bun elev din scoala, abia ma stradui sa trec la biologie, probabil am mai multe absente decat orele de la scoala, sunt un cosmar pentru profesorii si director, parintii mei nu sunt mandri de mine si nici nu vreau sa fie, stiu ca nu am cel mai exemplar comportament si ca am cauzat o gramada de probleme tocmai de aceea am aceasta pedeapsa de a organiza carnavalul nu m-as fi oferit niciodata de buna voie si nu as fi fost ales niciodata pentru merite, doar ca Bella s-a oferit sa ma ajute. Nu’s cel mai bun baiat pentru Bella si stiu cum ma judecati in acest moment, dar daca tot suntem sinceri in aceasta seara vreau sa stiti cine sunt cu adevarat. O iubesc pe Bella si nu as vrea niciodata sa o schimb, sa o trag dupa mine deoarece ea este cea mai perfecta persoana de pe pamant si cea mai importanta pentru mine, si nu as influentao niciodata intr-un mod gresit. Incerc sa ma schimb pentru ea, stiu ca nu’i bine ce fac tot ce va rog este doar sa vedeti ca toate aceste lucruri nu conteaza in relatia noastra. Ne acceptam asa cum suntem. Am avut multe probleme in trecut care m-au marcat si pe mine si pe familia mea, dar am trecut peste si niciodata nu as vrea sa ii cauzez vreun rau ficei dumneavoastra.
-Edward nu-i adevarat. Te judeci prea tare. Poate ca nu esti un elev model dar asta nu conteaza pentru ca esti o persoana cu un caracter minunat , esti bun la suflet chiar daca nu vezi asta, aparentele inseala si cred ca ai inceput sa crezi si tu in ele. Tata eu il stiu, poate nu in totalitate, dar stiu ce fel de persoana e, te rog sa nu-l judeci dupa vorbe si aparente.
Ne-am uitat amandoi la Charlie care ramasese fara cuvinte. Culoarea pielii i se schimba constant la fata si credeam prima data ca i se va face rau.
-Tata esti bine? intreba Bella ingrijorata.
Acesta raspunse dupa cateva minute:
-Da.. cred ca da. Nu cred ca mai am ceva de adaugat. Ma bucur pentru tine Edward, sper sa o iei spre calea cea buna, fica mea te va ajuta. Apreciez faptul ca mi-ai spus adevarul despre tine, asta iti da puncte in plus, si nu ai vrut sa ma minti. Asta era si ideea. Vom vedea pe parcurs cum decurg.. lucrurile.
-Stiu foarte bine, ca nu sunteti prea incantat de mine si probabil a’ti dorii ca fica dumneavoastra sa fie langa alt fel de baiat.. dar jur ca o sa dau tot ce’i mai bun pentru a o face fericita.
-Sper asta, spuse deodata serios. Cum ai spus si tu, este cea mai importanta persoana de pe pamant, daca o faci sa suferi, va fi ultima persoan de pe pamant pentru tine la care ai tinut.
Am chicotit usor, tipic tatilor. Imi aduc aminte ca asemenea discurs a avut si Jasper din partea lui Carlisle. Saracul nu stia ce sa mai zica, dar oricum Jasper are un comportament mult mai echilibrat decat al meu.
-Am inteles domnule Swan.
Dupa ce am spus toate astea m-am simtit mult mai usurat. Bella parea si ea destul de linistita si asta era cel mai important lucru. Daca ea era fericita si eu eram. Totul a decurs bine de la mica mea rabufnire. Probabil il cam speriasem si cel mai posibil isi schimbase din nou parerea despre mine, dar macar stiam ca fusesem sincer. Nu prea ma mai interesa daca ii convenea sau nu, eu eram acum ingrijorat de faptul ca Bella urma sa se mute de la mine, si asta ma omora practic pe dinauntru.

Bella pov

Ma simteam acum vinovata pentru ca decisesem sa il mint pe Charlie. Stiu ca nu facusem bine dar frica ca urma sa il respinga din nou pe Edward pusese stapanire pe mine. Eram fericita ca totusi lucrurile revenisera la normal si Charlie nu prostestase mai deloc, dar cine stie ce era in mintea lui acum, nu era o persoana prea deschisa si nu il puteai citii. Orice ar fi fost el trebuia sa respecte relatia asta altfel lucrurile ar fi luato din nou razna.
-Cina a fost delicioasa, spuse Charlie. Ar trebui sa venim sa mancam mai des aici Bells.
-Sigur o sa facem asta, l-am aprobat eu.
Am cerut nota iar Edward insista sa plateasca consumatia. Am protestat dar cand Edward isi pune in minte ceva, e greu sa il faci sa se razgandeasca.
Urma sa il conducem pe Charlie acasa si apoi sa ne intoarcem in locul in care trebuia sa ne petrecem noaptea si pe care inca nu il cunosteam. Eram putin entuziasmata in privita asta, in ciuda faptului ca nu stiam unde mergem, urma sa fim singuri si sa petrecem noaptea impreuna si eram sigura ca asta va aduce urmarii si eram mai mult ca sigura ca si el stia asta.
De data asta Charlie ma lasa pe mine sa stau langa Edward si el se puse in spate. M-am amuzat cand l-am vazut pe Edward cum isi pune centura bosumflat deoarece el nu facea niciodata asta.
Am ajuns acasa mai tarziu decat deobicei distanta era destul de mare.
Afara era frig si uram cand vremea era asa nasoala.
-Bells te astepta maine acasa. Camera ta a ramas la fel, spuse fericit.
-O sa vin, ii spun si il iau in brate inainte sa intre in casa.
-Te iubesc , ai grija, noapte buna.
-Si eu tata, pe maine.
Acesta intra in casa si eu am oftat.
M-am intors la masina unde Edward ma astepta zambind.
-Am trecut si peste asta ii spun usurata.
-Asa e, spuse si ma saruta, nici nu sti de cand asteptam asta, am simtit ca mor toata seara iar tu aratai asa bine..
As fi continuat sarutul daca nu imi dadeam seama ca Charlie se uita pe geam spre masina si i-am facut semn lui Edward sa porneasca si el pleca bosumflat. Isi dadu jos centura enervat dar eliberat in acelasi timp si incepu sa conduca la viteza lui normala.
-Asa mai merge, spuse el si apasa pe acceleratie. Cine m’o fi pus pe mine sa ma incurc cu fata serifului, spuse ironic.
Telefonul ii suna si acesta raspunse mai vesel decat deobicei.
-Conduc, nu o sa vin am alte planuri …… vorbim maine.
-Deci.. unde mergem? spun descaltandu-ma deoarece nu imi mai simteam picioarele de la pantofi.
-O sa vezi. Este un apartament pe care l-au cumparat ai mei acum cateva ani din port angeles. Vom petrece noaptea acolo.
-Super. Oricum, ar trebui sa profitam de acest timp.. acum ca ma mut.
-Ce o sa facem Bella? Eu nu vreau sa te las sa pleci. M-am obisnuit cu tine cum crezi ca o sa mai pot trai acum?!
-Si mie o sa imi fie greu dar ti-am mai zis nu am ce sa fac. Nu il pot lasa pe Charlie singur. O sa ne descurcam. Nu e o distanta asa mare desii stiu ca nu e la fel ca si cum am locui in aceeasi casa. O sa fie bine o sa vezi. O sa fim impreuna mai tot timpul.
El se uita cu o fata de catelus plouat si ofta adanc. Se concentra spre drum si eu am hotarat ca ar fi bine sa nu mai zic nimic. Stiam ca il deranjeaza faptul ca ma mutam dar ce puteam face ca sa ma impart intre cei doi?
-Edward imi pare sincer rau… promit ca o sa ne vedem cat de des pot..
-Nu-i asta iubire..
-Dar ce? De ce esti asa de ingrijorat?
-Nu vreau sa te las singura , spuse intr-un final oftand.
-Crezi ca nu imi pot purta si singura de grija sau ce? Sa stii ca am facuto atatia ani cred ca ma mai descurc, spun putin deranjata de comentariul lui.
-Nu e asta doar ca.. nu vreau ca cineva sa iti faca rau, din cauza mea. Doar ca sa se razbune pe mine.
-Te referi la Aidan?
-Da, si la Aidan si la Jacob si la Mike si la toata lumea. Asa fiind cu mine mereu te puteam proteja 24/24.
-Ei bine trebuie sa recunosc si eu am temerile mele, dar nu legate de Aidan sau Jacob…. spun rusinata.
-Dar ce temeri ai tu? ma intreba curios.
-De cand suntem impreuna aproape ca am locuit doar cu tine dar .. acum ca te voi lasa singur.. cine stie ce iti trece prin cap sa faci avand in vedere..
-Stai putin, spuse socat. Tu crezi ca te voi insela sau ce? Crezi ca as putea face asa ceva?
-Normal ca nu, dar ispitele sunt mari iar admiratoarele tale sunt la fiecare pas.
El incepu sa rada zgomotos si eu m-am strambat.
-Ti-am zis sa nu le mai zici asa. In primul rand nu as mai putea fi cu alta fata nici daca nu as mai fi cu tine deoarece tu m-ai schimbat radical pana si gusturile la fete. Si in al doilea rand nu conteaza ca suntem impreuna sau nu, tu esti singura la care ma gandesc in fiecare secunda si cu care as vrea sa imi petrec tot timpul si toata viata. Nu ai de ce sa iti faci griji, mai multe ar trebui sa imi fac eu pentru ca la mine chiar sunt motive serioase care nu stau in puterea noastra sa le decidem.
-Chiar crezi ca mi-ar face vreun rau? spun ingrozita.
-Din pacate au vrut sa faca asta si inainte sa fim impreuna..
-Si tu m-ai salvat, spun zambind.
-Da, dar imagineaza’ti cum pot fi lucrurile acum.  Oricum nu vreau sa ma gandesc la asta, vreau doar sa fiu precaut, in niciun caz nu voi lasa pe nimeni sa iti faca vreun rau altfel le voi face eu triplu.
-Nu ii cred in stare. Astea sunt doar mofturile lor.
-Ar fi bine spuse si isi indrepta privirea spre drum.
Nu avea sa imi fie frica , puteam sa imi port si singura de grija, pana la urma cine erau ei sa imi faca mie rau? Chiar daca nu puteam sa ma apar singura, avea cine, orice ar fi incercat sa imi faca asta pentru al afecta pe Edward nu le va reusii si nimic si nimeni nu ne va despartii. Tentativele lor erau banale si de prost gust, urmate imediat de esecuri. Nu aveam sa iau parte la asa ceva chiar daca eram sigura ca Edward urma sa se implice doar pentru a ma tine in siguranta pe mine sau pe cei dragi lui. Jacob era un subiect incheiat pentru mine. Imi provoca atat de multa scarba incat preferat nici macar sa il mentionez in gand. Era mort pentru mine sau mai bine zic nu existase niciodata.Nu vroiam sa il mai vad in viata mea sau sa mai aud de el dupa ce il considerasem cel mai bun prieten al meu si ajungesese sa ma violeze inconstienta si sa ma desparta de Edward. Desii inca nu eram sigura ca asta se intamplase, preferam sa ma gandesc la ce era mai rau doar in cazul in care chiar era adevarat asa sa fiu pregatita si sa nu ma loveasca socul mai tare decat durerea.
-Imi pare rau.. ca te fac sa treci prin toate astea doar pentru ca esti iubita mea. Nu vreau sa iti fie frica. Dar nu as putea sa traiesc fara tine si sunt prea egoist ca sa ma indepartez de tine.
-Sa nu mai aud asa ceva in viata mea! spun revoltata. Nu m-as despartii de tine nici daca as fi amenintata cu moartea. Noi doi suntem sortiti sa fim impreuna indiferent de societatea in care traim. tu nu esti un pericol pentru mine si inceteaza sa te mai invinovatesti pentru orice se intampla. Nu e vina ta. Asta e situatia si atata timp cat pe mine nu ma deranjeaza nu inteleg de ce pe tine da.
-Pentru ca te vreau fericita, spuse morocanos.
-Pai sunt, altceva?
Acesta nu mai spuse nimic si eu am expirat adanc. Nu vroiam sa port aceasta discutie cu el mai ales acum.
-Nu crezi ca am avut parte de prea multa drama in ultimul timp? Ar cam trebui sa uitam de toate astea si doar sa traim momentul. Credeam ca acum ca iti stiu trecutul si am trecut peste va fi mai bine.
-Chiar ai trecut peste? Adica nu te deranjeaza niciun pic ceea ce am facut .. atunci?
-Nu e vorba ca ma deranjeaza, pentru ca eu nu sunt implicata deloc, doar simt o furie nemarginita pentru ea si pentru tot ce ai patit. Poate ca esti si vina ta, te-ai lasat influentat si manipulat de o nenorocita, dar in per total e doar vina ei.. si a lui.
-Nu vreau sa vezi lucrurile chiar asa. Este si vina mea si mai mult decat o gramada. Toata suferinta provocata familie mele a fost din vina mea. Eu am lasat toate astea sa se intample.
-Te rog, vreau sa lasi uitarii acest subiect si sa scapi de vina asta care te macina.
-Nu cred ca o sa pot.
-Ba da o sa vezi, intr-o buna zi o sa scapi si o sa ai sufletul impacat.

––––––––––––

Edward parca intr-o parcare subterana dupa care imi deschise usa. Ma lua de mana si ma conduse drept pe o alee unde se vedea ca plouase. Afara era deja intuneric si mie incepuse sa mi se faca frig. M-am ghemuit in bratele lui si am continuat sa mergem timp de cateva minute spre un bloc care arata mai bine ca toate casele din Forks la un loc.
Acesta vorbi rapid cu portarul si ne lasa sa intram facandu-ne un semn cu mana de bun venit. Am luat liftul pana la etajul 4 si Edward ma conduse pe coridor spre apartamentul lui. Totul arata foarte bine si de lux, tipic familiei Cullen, nu cred ca si-ar fi permis sa locuiasca in ceva mai ieftin sau fara cine stie ce comfort.
Acesta deschise usa cu cheia si ma pofti inauntru zambind. Era foarte relaxat acum ca scapasem de Charlie si era normal. Si eu as fi vrut sa ma simt mai relxata dar nu puteam. Toata ziua ma gandisem la aceasta noapte in care speram eu sa se intample ceva.. special. Dar inca nu eram sigura ca aveam puterea sa fac asta desii stiam ca si el isi dorea la fel ca mine si ca nu il mai puteam tine asa mult timp deoarece nu voiam sa se sature si sa plece. Poate ca cel mai bine era sa ma hotarasc odata sa prind curaj pentru ca odata si odata trebuia sa se intample si nu mai puteam amana mult. Nu voiam sa il pierd din cauza asta, fiind cea mai mare temere a mea de cand eram iubita lui.
Acesta isi dadu jacheta jos si o lasa pe fotoliu odata cu cheile si telefonul.
-Aceasta va fi casa noastra pentru noaptea asta, asa ca te rog simtete ca acasa, spuse facandu-mi semn sa ma asez pe pat.
-Arata super, ii spun admirand camera.
-Nu e cine stie ce, Esme si Carlisle l-au cumparat pentru niste prieteni care venisera sa locuiasca aici o vara dar din pacate s-au mutat in Chicago si aceasta le-a ramas lor. Alice i-a convins sa nu il vanda pentru ca poate vom mai avea nevoie de el si nu fusese usor sa faca rost de el, asa ca acesta il folosim pentru ocazii in care vrem.. sa fim singuri.
-Imi imaginez de fiecare data cand ai venit tu aici, spun facand aluzie la aventurile lui.
-Daca te referi la ce cred eu, tin sa te anunt ca esti prima fata pe care o aduc eu aici. Nu stiu de ce toate lumea crede ca eu am plimbat toate tipele cu care am fost. De fapt totul a fost mai simplu decat iti imaginezi tu.
-Deci nu a mai venit nimeni aici? intreb mirata.
-Inafara de familia noastra nu cred. Acum depinde ce au facut ceilalti , dar in ceea ce ma priveste, esti singura care a venit si va mai venii aici.
-Wow, nu pot sa cred sincer. Dar intr-un fel ma bucur.
Chiar ma bucuram, desii nu voiam sa zic, nu voiam sa stiu ca urma sa dorm in locul in care au mai dormit si altele.. si ma rog au facut alte lucruri, deoarece era o diferenta mare intre mine si ele si nu meritam sa fim tratate la fel, iar din fericire chiar nu eram.
-Ma duc sa iti aduc bagajele din masina, spuse si ma saruta rapid. Ma intorc imediat.
Am aprobat din cap si am profitat de momentul in care eram singura ca sa mai analizez putin locul. Era un apartament cu un dormitor si o sufragerie, care erau de 2 ori mai mari ca toata casa mea mobilate 90% in negru, se vedea ca aici era mana lui Alice si a lui Esme, acesta era stilul lor. Luxos dar totusi nu sarea asa tare in evidenta.
Am intrat in dormitor unde aveam sa dormim. Eram fericita ca urma sa ne petrecem noaptea aici, nu aveam parte intotdeauna de momente singuri.
In casa asta parea ca mai locuise cineva, sau poate asa mi se parea mie.
Am deschis frigiderul care era plin. Dar cum naiba ?
Edward intra pe usa si ma striga. I-am spus unde sunt si a zis ca lasa geanta pe pat.
-Oh, am rugat menajera sa faca plinul inainte sa venim aici, sa faca curat si toate cele, spuse si ma inconjura cu bratele.
Imi dadu bluza la o parte si imi saruta delicat umarul. Deja incepeau sa imi tremure toate alea.
-Foarte dragut din partea ta, spun chicotind. Ma duc sa despachetez.
M-am eliberat din imbratisarea lui si m-am grabit rapid spre dormitor. Am desfacut geanta si mi-am cautat schimburile doarece rochia asta era chiar enervanta.
-Vrei sa te ajut? se oferii el.
-Nu’i nevoie, nu am cine stie ce oricum, spun cu ochii in geanta.
Acesta se aseza in pat si dadu drumul la televizor. In timp ce el schimba canalele eu cautam lucrurile pe care le pusesem de acasa si pe care nu le foloseam prea des cand dormeam dar fiind o ocazie mai speciala am zis ca nu ar fi o idee rea sa le inaugurez. M-am dus la baie si m-am uitat oripilata in oglinda. Acum nu-mi mai convenea nimic la mine. Incepeam sa o iau razna era clar. Era bine ca luasesem portfardul la mine si am incercat sa ma ” reglez ” putin desii dupa parerea mea nu functiona nimic. Daca mai stateam mult aici ar fi crezut ca am murit sau ceva.
M-am schimbat rapid si am mai tras cu ochiul in oglinda din nou. Parca incepeam sa fiu mai multumita cat de cat. Unde era Alice cand aveai nevoie de ea? Cred ca ar trebui sa imi cumpar si eu una.
Acesta zambi cand ma vazu si imi facu semn sa vin langa el in pat.
-Esti atat de frumoasa, inceteaza, imi spuse si imi saruta podul palmei.
Eh se pare ca el era de alta parere fata de mine acum 5 minute in baie.
Am rosit puternic si m-am cocotat in bratele lui.
Acesta incepu sa imi mangaie parul si sa se joace cu cateva suvite mai rebele care imi ieseau din coada. Intr-un final ajunsese sa il desfaca si sa isi imbarlige degetele printre el. Norocul meu ca muream de placere cand cineva se juca in parul meu.
-Ma bucur ca ai fost sincer azi, si cu Charlie dar si cu mine.
-Si eu ma bucur sincer, nu ma asteptam sa fiu asa de deschis.
-Imi pare rau pentru Esme. Trebuia sa imi spui de la inceput.
-Nu era nevoie , nu are legatura deloc cu prezentul. Dar.. daca tot vrei sa stii ceva legat de familia mea, Emmett este.. intr-un fel adoptat. Adica este fiul surorii lui Carlisle dar parintii lui au murit intr-un accident de masina cand Emm aveam doar cateva luni iar Carlisle si Esme nu au putut fi de acord  sa il lase in grija altei familii sau la camin asa ca au decis sa il adopte ei. Desigur pe Emmett nu il deranjeaza asta si desii si-ar fi dorit sa isi cunoasca propria familie noi suntem familia lui si e multumit ca ne are.
-Deci Emmett nu e fratele tau? spun absolut socata
-Ba sigur ca e, am crescut impreuna de cand ne stim. am facut toate prostiile impreuna, toti trei suntem frati , nu conteaza cine l-a nascut, a crescut cu noi. Esme si Carlisle sunt parintii lui si au facut totul pentru el, la fel ca si pentru noi, niciodata nu au existat diferente, deoarece l-au adoptat atat de mic incat nici nu au avut timp sa realizeze ca nu era al lor.
-Inteleg. spun totusi bulversata deoarece nu puteam sa cred.
-Mda e cam ciudat sa afli, si oricum nu stie nimeni de asta, decat noi si Rosalie.. alti prieteni sau cunostinte nu. Emmett nu a mai vrut sa spuna, ca sa nu fie privit diferit sau cu mila, asa ca i-am respectat decizia, oricum nu ne deranjeaza si nu punem prea mult accent pe asta.
-Familia ta e foarte..
-Ciudata, da stiu. Deja te-ai speriat nu? intreba razand.
-Deloc. Familia ta e minunata si asta arata inca odata cat de buni sunt parintii tai. Nu gasesc asta ca pe un defect.
-Esti atat de buna, nu ne judeci niciodata orice ti-as zice ca am facut. Daca ti-as zice ca am omorat un om sigur ai gasii cu ce sa ne aperi, ca nu-i vina noastra.
-Asta asa e .. dar nu a’ti omorat pe nimeni nu?
El incepu sa rada si isi apasa buzele peste ale mele.
-Din cate stiu eu nu.
Acesta continua sa ma sarute pe tot corpul facandu-ma sa tremur din toate partile. Avea acest efect halucinant asupra mea care ma termina pur si simplu, o luam razna fara sa ma mai pot controla. Ce imi facea mie baiatul asta de reactionam asa. Intram in transa si nu ma mai puteam trezii nici daca lua casa foc. Buzele erau atat de dulci dar in acelasi timp atat de puternice de parca lasa amprente pe pielea mea.

304895_472526936114872_331564229_n
Imi dadu tricoul jos aruncandu-l pe podea acolo unde n-a vazut cu ochii deoarece era prea concentrat pe gatul meu.
Acum intrebarea esentiala era daca voiam sa fac asta sau nu. Eu voiam si voiam cu toata fiinta mea mai ales in aceste momente in care nu ma mai puteam oprii si stiam ca eram pregatita dar parca mai era ceva ce ma tinea. Nu intelegeam de ce, nu puteam sa imi dau drumul. Ma simteam bine, il iubeam, il doream cu fiecare celula din corpul meu dar a trebuit sa il dau la o parte si m-am ridicat in fund uitandu-ma la tavan.
-S-a intamplat ceva? intreba confuz.
In capul meu aparea doar imaginea lui Jacob razandu-mi in fata ca nu puteam face asta. Ne vedeam impreuna, era groaznic. Apoi mai era si fata aia, o vedeam cu Edward era si mai groaznic. Apoi iar pe Jacob..
Am fugit bulversata la baie si am inchis usa in urma mea.
Mi-am bagat practic capul in apa ca sa imi sterg imaginile alea dezgustatoare din minte si ochii.
-Bella ce s-a intamplat? l-am auzit pe Edward intreband.
Nu i-am raspuns, nu stiam ce sa zic, nu voiam sa il fac si pe el sa se simta el prost doar pentru ca eram eu o lasa. Probabil nicio fata cu care se culcase pana acum nu avea ifosele mele. Urma sa ma lase balta si era doar vina mea.
-Am facut ceva gresit? l-am auzit din nou intreband.
-Nu.. am spus prea incet ca sa ma pot auzi macar eu.
-Te rog raspunde-mi, imi pare rau , nu am vrut sa te fortez la nimic. Te rog vino aici, vreau sa vorbim.. Bella…
Ochii mi se umezira. De ce se invinovatea el cand eu aveam toata vina? El se invinovatea pentru orice rahat faceam eu, si asta era cel mai mare.
Am iesit tremurand din baie si am dat ochii cu el care statea in fata usii impietrit asteptandu-ma. Nu i-am zis nimic si m-am dus spre pat. Ma simteam putin mai bine si imaginile disparusera, dar tot tremuram ca dracu. Ma uram in momentul asta mai tare decat o facusem vreodata.
El se uita la mine si astepta sa zic ceva. Ce puteam sa zic? Nici nu stiam ce explicatie sa ii dau, si totul pornise asa de bine.
-Poate ca ar fi mai bine sa te duc acasa, spuse oftand intr-un final.
Am facut ochii mari socata si am inceput imediat sa vorbesc de parca nu mai eram eu.
-Ce? Nu! am tipat eu. De ce ai face asta?
-Pentru ca am vazut si eu ce se intampla aici. De fiecare data cand incerc sa ma apropii de tine.. mai mult decat.. deobicei, tu ma respingi. Este in regula daca nu ma vrei in felul ala, pot sa inteleg, spuse trist.
-Dar nu e adevarat! Te vreau ma jur ca te vreau. Dar pur si simplu imi e frica, nu inteleg nici eu de ce, nu inteleg ce mi se intampla in momentul ala dar ma panichez si fug. Nu sunt mandra de asta. Dar ma jur ca te vreau ma jur ca vreau sa fiu cu tine in toate modurile posibile.
Acesta se puse pe pat langa mine si ma lua in brate.
-E in regula iubito nu trebuie sa iti fie frica. Orice motiv ai avea acesta nu trebuie sa existe pentru ca nu ai de ce sa iti fie teama. Nimic rau nu se va intampla.
-Stiu si imi pare rau spun sarutandu-l.
Ma asez deasupra lui si acesta ma cuprinde cu bratele. Incep sa ii desfac camasa de nasturi si acesta se uita putin mirat la mine.
-Bella nu vreau sa te simti prost sau sa o faci din obligatie sau..
-Sau nimic. Mai taci odata si nu-mi strica cheful.
Acesta incepu sa rada si ma saruta din nou cu aceeasi pasiune ca la inceput. Eram bucuroasa sa vad ca nu s-a stricat nimic. Trebuia sa las toate prostiile si temerile astea la o parte. Edward ma iubea si urma sa aiba grija de mine. Si eu la fel. Orice urma sa se intample nu voi regreta nimic.
Imi dadu sutienul jos si incepu sa imi sarute abdomenul admirandu-mi pentru cateva secunde corpul asa ca am profitat si eu de moment ca sa ii dau tricoul jos si sa ma bucur de priveliste. Corpul sau iti lua practic ochii. M-as fi holbat toata viata mea la el, era absolut delicios.
M-am lipit de el deoarece voiam sa ii simt fiecare celula legata de a mea si i-am sarutat buzele. Acesta ma intoarse si se puse deasupra mea facandu-ma sa ma ingrop in acele asternuturi moi si albe. Nu isi mai dezlipea buzele de pielea mea de parca era o atractie magetica intre cele doua. Isi desfacu cureaua de la pantaloni si se uita insistent la mine pentru putin timp doar ca sa il aprob din cap si sa continue. Acum sincer nu imi mai pasa de nimic o luasem complet la vale si nu imi mai puteam controla mintea ca sa isi controleze fel de fel de tampenii. Il vroiam inauntrul meu, chiar in acel moment. Dar el tragea de timp , nu stiu daca o facea intentionat sau era temator asa ca a trebuit sa preiau initiativa si sa ii deschid pantalonii chiar daca nu vroiam sa isi mai dezlipeasca buzele de ale mele.
Acum stiam ce inseamna cu adevarat dorinta. Stiam ca il vreau cu adevarat. Acum cand eram incele mai intime momente pe care le putea avea un cuplu. Nu-mi pasa cu cate mai fusese inainte, nu-mi pasa cu cine a mai impartasit toate aceste senzatii, pentru ca el ma asigurase ca nu fusese la fel. Si stiu ca nu era la fel, toata iubirea pe care o simteam din partea lui in aceste momente stiam ca nu urma sa o mai simta nicio fata. Era protectiv dar nu in sensul enervant, lasa se i se vada apetitul pe care il tinea ascuns de atata timp. I se vedea disperarea pe chip , o simteam in sarutarile lui atat de dornice.
Cand corpurile noastre se unira intr-un final la propriu nu mi-am mai putut controla corpul si  gura, gemetele mele arzatoare nu pareau sa il deranjeze chiar deloc. Distanta dintre noi nu mai exista. Rupsesem bariera si eram in sfarsit un intreg.
Acesta isi impletii mainile cu ale mele deoarece eu ma agatam disperata de spatele lui, mintea mea nemaiputand sa reactioneze senzatiilor noi dar extraordinar de placute ce imi strabateau corpul. Totul parea un vis din care nu voiam sa ma mai trezesc.
Scenariile mele fusesera depasite cu mult, realitatea era mult mai dulce dar in acelasi timp provocatoare, eram starnita sa am mai mult.
Am inchis ochii si m-am lasat purtata de val.
Nu doar corpurile noastre erau acum unite, dar si sufletele.  Simteam ca il cunosteam deo viata chiar daca nu era adevarat. Renuntand in sfarsit la temerile mele idioate am reusit sa ma daruiesc lui in intregime, si asta facea parte din incredere.
Mi-am dat seama ca fricile mele fusesera inutile, totul se simtea minunat pentru mine si am amanat acest moment ideal si minunat pentru nimic.
Buzele noastre erau in continuare lipite de parca fusesera facute una pentru cealalta. Imi simteam pielea fierbinte iar asternuturile moi ne acoporeau corpurile intregite ce simteam ca trebuiau sa stea asa pentru totdeauna.
Simteam ca nu mai aveam nicio alta nevoie. Nu voiam sa ma mai dezlipesc de el.
Mi-am infipt mainile in parul sau si acesta imi musca buza de jos facand un circuit cu gura de la clavicula pana la sani.
Miscarile erau ritmice si nu simteam niciun fel de durere sau disconfort. Nimic nu-mi putea strica euforia ce o simteam acum in toata fiinta mea.
Din fericire orgasmul ne-a lovit pe amandoi in acelasi timp iar el termina cu un geamat puternic dupa care isi lasa capul pe pieptul meu respirand agitat si zgomotos.
Eu nu mai stiam de capul meu. Ma uitam in toate partile si nicaieri. Eram in stare de soc dar in acelasi timp fericita ca se intamplase. M-am ridicat pe perna mai bine deoarece alunecasem pe la jumatatea patului imens pe care stateam si am tras aer adanc in piept.
-Esti bine? intreba cu vocea slabita.
-Cred ca da.. tu? intreb desii nu mai avea rost.
-Ma simt perfect spuse si adormii cu capul lipit de obrazul meu.
Eu eram in al noualea cer si nu voiam sa mai cobor pe pamant. Nu voiam sa ma mai intorc acasa. Nu voiam sa ma mai intalnesc cu nimeni. Nu voiam sa ma mai intorc la scoala. Voiam doar sa fiu langa el si am parte de cele mai perfecte momente alaturi de Edward si doar langa el. Cine putea sa ma mai dezlipeasca acum de el cand simteam ca iubirea noastra ajunsese la un alt nivel mult mai puternic si mai strans. Gafaiam si mi-am dus mana la tampla. Eram obosita dar nu puteam sa adorm, nu puteam sa ma misc sau sa mai zic ceva. Eram intepenita in propriul meu univers in care intrasem dupa ce toate astea se intamplasera. Niciodata nu ne pusesem la indoiala iubirea si prin faptul ca astazi fusese atat de deschis si a incercat sa isi dea barierele la o parte doar pentru mine, m-a motivat si mai tare.
Ma simteam cea mai importanta fata de pe pamant. El ma facuse sa ma simt asa. Toata grija pe care o avusese fata de mine, luase totul cu calm si incet, doar pentru a nu ma ranii, a facut totul mult mai special decat era deja. Dupa parerea mea si eu ma descurcasem binisor chiar daca era pentru prima data.
Acum cine mai putea dormii? Ma uitam la Edward care avea ochii inchisi si un zambet de copil pe fata si nu am vrut sa-l trezesc sau deranjez. Dormea prea frumos. E ciudat cum a adormit asa repede dar cine stie, poate’i un obicei.
Aveam sa am parte de aceste momente de placere si pasiune de acum incolo fara sa mai am vreun impediment si asta ma facea sa imi tremure tot corpul si sa mi se faca pielea de gaina.
Cred ca am stat in pat vreo cateva ore si tot nu am putut sa adorm. Totul era prea nou pentru mine , pana si corpul mil simteam ciudat, parca nu mai era al meu, cel cu care ma obisnuisem. Nu puteam sa inchid ochii tot ce imi imaginam era chipul lui Edward si de aceea nu voiam sa dorm, chiar daca el era chiar langa mine. Toate acele momente au fost intiparite in mintea mea si le tot derulam ca pe un film din nou si din nou atenta sa nu uit vreun detaliu.

tumblr_m0yp8cG5Ti1ql2bs6o1_500
-Iubire esti bine? l-am auzit de Edward mormaind cu ochii inchisi.
Acesta ma saruta usor pe obraz asteptand sa zic ceva.
-Excelent de bine, ii spun si ii mangai obrazul.
El zambii usor continuand sa isi apeze buzele pe obrazul meu.
-Asta e cel mai important.
-Nu pot sa dorm, recunosc eu rosind.
-Te doare ceva? spuse ridicandu-se alarmat.
Acesta se uita agitat la mine analizandu-ma sa vada daca gaseste ceva.
-Nu nu nu , totul este in regula ma simt minunat.. poate prea minunat asta e si problema.
Acesta ofta usurat dupa care ma lua de mana.
-A fost cel mai minunat lucru care mi s-a intamplat, spuse uitandu-se fix in ochii mei.
-Nici ca puteam sa o spun mai bine.
M-am uitat pe geam si afara incepea sa se lumineze.
-Cred ca ar trebui sa te culci , imi spuse Edward grijuliu. Macar cateva ore.
Problema mea principala fusese frica mea de a nu-l satisface pe Edward si acum ca aflasem ca si pentru el fusese totul la fel de intens si frumos ca si pentru mine ma simteam mult mai usurata si parca mi se luase o piatra de pe inima.
-Esti cea mai buna, spuse si ma saruta zambind.
M-am uitat ciudat la el si am ridicat din spranceana.
-Ha Ha cine te-a platit sa ma minti, spun sarcastica
-Vorbesc serios iubito, esti singura care m-a facut sa ma simt… asa.
-Eu ce sa mai zic de tine… nu te ma laud ca ti se urma la cap, ii spun razand.
-O sa lasam aceasta discutie pe dimineata. Acum sa te vad cum inchizi ochii, spuse si imi saruta pleoapele.
In bratele lui am adormit mai repede decat ma asteptam.

Anunțuri
  1. In sfarsiiiit s-a intamplat! Xx Sa vedem ce pareri au Alice si Emmett :> =]]

  2. deeeeeeeeeeeeeeeeeeeeci…….a fost extraordinar….perfect….magnific….minunat!!!acesta este daca nu cel mai,dar printre cele mai bune capitole(ma refer ca nu s-a intamplat nimic…si ca totul a fost asa roz si dragutz)ah!!!
    edward a fost un scump in acest capitol…pur si simplu l-as fi luat in brate si i-as fi dat o mare imbratisare!!!a fost inteligent…mi-a placut ca a spus adevarul si cred ca l-a castigat pe charlie de parte lui(poate nu suta la suta,dar e un inceput…cel putin nu-si mai inchide fiica in casa:)) )
    sper ca nimeni nu va incerca sa o raneasca pe bella…dar de fapt ce zic eu aici…stiu ca ceva de genu se va intampla…dar…eu sper ca se va termina cu bine!!!iubesc aceasta poveste…sincer! ❤
    iar scena dintre edward si bella…..a fost asa tare!!!mi-a placut cum ai descris…nici prea mult nici prea putin;imi pare rau ca bella se muta inapoi acasa…nu poate si charlie sa plece in nu stiu ce misiune…vrun criminal in serie pe acolo si s-o lase pe bella la edward?
    deja prin fluturi,nu?!?dar stii ca iubesc aceasta poveste…si ca traiesc totul o data cu personajele 🙂
    abia astept sa vii cu continuarea!!!MUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUULTA INSPIRATIE!!! ;;)

    • Awwwww ma bucur mult ca ti-a placut :3 Chiar m-am straduit o gramada la scena de sex adica nu voiam sa fie nici porno dar nici sa nu zic nimic =]]]]]]]]] mi-am consumat toata noaptea pe fragmentul ala nenorocit :)))))) haha , dar orcm nu regret xx
      Mersi de comentariu si continuarea sper sa vina cat mai repede!!!

  3. Ai postat …stai taie aia…AI POSTATTTT!!!in sfarsit ai postat si nu orice capitol NU oricare capitol ..deci de unde sa incep …cina a decurs cum nu ma asteptam si mA BUCUR …cred ca te intrebi de ce ..pai pentru ca eu ma gandeam la ce e mai rau si tu ai venit si ai facut tot ce gandeam eu sa fie spulberat si ma bucur…
    Edward …nu am crezut ca voi vedea sau citit chesti despre un edward fricos in aceasta poveste dar inca o data u ai facut contrariu si ma bucur….uite cum ne surprinzi
    Noaptea celor doi ma surprins si mai mult …din nou ..nu era deloc cum mam asteptat DELOC….a fost perfecta
    Partea asta a povesti te-a iesit perfect am putut sa simpt sentimentele pers…cred ca am trait o data cu pers….pur si simplu nu am cuvinete si sper ca aidan sa nu ii faca ceva rau bellei ca altfel vin eu si il bat ❤ ❤
    Abia astept continuarea si sper ca ea sa vina cat mai repede cine stie poate chia saptamana asta …zic si eu [DA DOAMNEA!!!!!] asa ca spor la scris si sa ai un ocean de inspiratie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!:)) ❤ ❤

    • Awwwww Iti multumesc atat de mult si ma bucur enorm ca ti-a placut si ca te-am surprins :X
      Sincer m-am chinuit foarte mult la partea aceea dintre Edward si Bella deoarece nu stiam cum sa descriu exact asa ca am facut cum m-a dus mai bine capu’. :))
      SI eu sper sa postez noul capitol cat mai repede!!!! Inca odata multumesc multtttttt >:D<

  4. Ai reusit sa redai foarte bine trairile celor doi ,totul a iesit frumos ,dar o sa vina si o perioada mai grea cu plecarea ei acasa si problemele cu ,,colegi,, ,sper ca totul sa se termine cu bine , abea astept capitolele urmatoare

  5. Al naibii de treabă!!!
    Dacă ştiam ce se întâmplă în capitolul ăsta, nu te mai lăsam în pace nici-o zi până nu puneai capitolul, şi apropo-scuze pentru atâta cicăleală. 😀 Uit că nu numai eu am treburi şi alea alea, se pare. :)) În capitolul ăsta s-au întâmplat o grămadă de lucruri importante, şi am aflat lucruri importante-cum ar fii despre Esme şi Emmet, sau cina.
    Capitolul este fucking fantastic! Mor. În capitolul ăsta l-am întâlnit pe Edward speriat, săracul de el, de tatăl Bellei. :)) Nu este speriat de Jacob, este de Charlie. :))
    Când am văzut că au făcut-o, chiar au făcut-o, îmi venea să ţip de fericire că în sfârşit s-a întâmplat, dar m-am abţinut :)) Nu vreau să mă prindă careva din familie în faţa laptopului cu ochii cât China, stând şocată. Am rămas mută de uimire când am văzut că în sfârşit ne-ai cruţat de atâta aşteptare. ❤ Dar a meritat.
    Acum chiar sunt curioasă cum o să decurgă lucrurile, fiind sigură că dacă se întâlnesc ei cu Emmet în capitolul următor o să-şi primească doza de tachinare. :))
    Nici nu mai ştiu ce să scriu, sunt doar fericită.

    Mult spor la scris şi mersi că ai pus capitolul. :* ❤

    • Awwww eu iti multumesc pentru ca citesti si sunt foarte bucuroasa ca iti place asa de mult ficul asta!!!
      Iti multumesc pentru comentariu si daaaaa trebuia ” sa se intample ” odata si odata pana nici eu nu mai aveam rabdare!!!
      Urm capitol sper sa fie curand dar nici eu nu stiu :3

  6. Hey!Ce mai faci?
    A trecut aproape o luna si tu nu ai mai pus continuarea.Deci intrebarea este: cand o pui?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: