Capitolul 36 – Better.. or not.

Cand am deschis ochii am simtit de parca am renascut. Ma simteam cu totul alta persoana, mult mai vioaie si mai plina de viata decat de obicei. Niciodata nu ma mai simtisem asa de implinita. Eram cu zambetul pe buze. M-am intors spre Edward care nu era in pat. M-am ridicat pe perna mai bine deoarece mereu aveam acest prost obicei de a ma lungii pe tot patul.
Am simtit miros de mancare si stomacul meu reactiona dornic. De unde venea?
-Edward? am incercat eu sa-l strig.
Nu voiam sa ma preocup dar ce tot facea acolo? Am vrut sa ma ridic din pat sa il caut dar acesta aparu in pragul usii cu o tava in mana plina cu clatite care imi faceau stomacul sa planga. Aratau atat de bine si de delicios incat imi venea sa sar direct pe farfurie. Langa mai era un pahar plin cu suc de portocale. Doar mama imi mai pregatea micul dejun la pat..dar asta fusese acum mult timp.
Un zambet imens imi aparu pe fata, desii eram infometata gestul lui ma luase prin surprindere. Stiam ca e romantic.. dar nici asa.
-Hey… i-am spus in timp ce el aseza tava pe pat.
-Buna Dimineata, imi spuse si ma saruta pe frunte.
-Toate astea’s pentru mine? spun chicotind.
-Sigur, infrupta’te, spuse fericit ca eforturile sale nu fusesera in zadar.
L-am intrebat cat e ceasul si mi-a spus ca e destul de devreme si ca nu am intarziat la scoala, ceea ce nu prea ma mai preocupa in acest moment dar probabil el credea ca da. Nu aflase de schimbarea mea de spirit de noaptea trecuta. Am inceput sa mananc linistita dar totusi foarte vesela.
-Cum de te-ai trezit tu asa devreme? Eu eram cea care tragea de tine dimineata? il intreb amuzata.
-Eh mai fac unele eforturi pentru anumite persoane… adica tu.
Am rosit si l-am strans cat de tare am putut in brate.
-Multumesc, spun cu capul pe umarul sau, pentru cea mai perfecta noapte din viata mea.
-Eu ar trebui sa iti multumesc pentru ca ti-ai deschis sufletul in fata mea.
Nu voiam sa mai plec din bratele sale, erau tot ce aveam nevoie in aceste momente. Tot ce ma rugam acum era sa nu incep sa ma jelesc ca o baba.
Eram foarte entuziasmata cu privire la tot ce urma sa se intampla si la tot ce ma astepta. Eram sigura ca alaturi de Edward urma sa am parte de o viata minunata. Stiam ca el era singura persoana care urma sa ma faca fericita, si dupa noaptea trecuta nu mai aveam niciun dubiu.
-Tu nu mananci? il intreb putin ingrijorata.
-Uhmm… nu . Nu imi e prea foame.
Am aprobat din cat si acesta ma lasa sa mananc in pace. Eram asa de fericita incat puteam sa imi iau zborul. Dupa ce am terminat edward lua tava si o puse pe masuta din colt.
-Vreau sa iti arat ceva, spuse zambind.
Am facut ochii mari deoarece nu stiam despre ce era vorba. Acesta dadu plapuma la o parte si am cascat gura apoi am inceput sa tip fericita de parca castigasem la loto. De fapt, daca era sa imi analizez viata in acest moment, se putea spune si asa.
L-am strans puternic in brate inca neputand sa imi controlez socul si fericirea.
-Vezi iubire, ai fost doar a mea. Si mereu vei fi, imi spuse sarutandu-ma.
Edward tocmai imi aratase dovada ca eu fusesem virgina noaptea trecuta, si ca nenorocitul de fostul meu cel mai bun prieten doar isi batuse joc de mine si de viata mea. Cand ma gandesc la toate probleme pe care le-am avut din cauza asta, toate grijile si toate sperieturile… totul degeaba. Primul baiat din viata mea fusese Edward, in toate sensurile posibile.
-Edward… nu pot sa cred, spun cu respiratia taiata, dezlipindu-mi buzele de ale lui.
-A fost doar o alarma falsa. Pot spune ca am fost pacaliti in cel mai josnic mod, dar nu-i nimic lucrurile nu vor ramane asa, spuse putin sumbru.
Nu stiam ce are in cap dar nici nu voiam sa intreb. Nimic nu imi putea strica buna dispozitie astazi.
-Ar cam trebui sa te imbraci daca vrei sa ajungi la scoala, avem mult de mers, ma anunta Edward.
-Nu vreau sa ajung la scoala. Vreau sa raman aici cu tine .
-Serios? intreba zambind nevenindu-i sa creada.
Am aprobat din cap rusinata. Un gand prea frumos imi trecu prin minte si m-am afundat in patul imens pe care stateam.
-Si ce anume vrei sa faci mai exact? intreba asezandu-se langa mine in pat.
-Uhhhhhmmmm nu stiu.. probabil runda 2?
Acesta casca ochii la mine amuzat dar totusi socat si ma puse in poala lui. I-am sarutat obrazul ducandu-ma spre coltul gurii unde am vazut urma unui zambet.
-Pai cred ca putem rezolva asta, spuse si incepu sa isi desfaca nasturii de la camasa.

–––––––-

Avusesem parte de cea mai perfecta noapte, si de asemenea cea mai perfecta dimineata. Edward insista totusi sa ne intoarcem dupa cateva ore la scoala deoarece ii promisese lui Charlie ca nu avea sa ma influenteze negativ si nu stiam ca urma sa ia asta asa in serios. El chiar voia ca lucrurile sa mearga intre noi doi, si sa il convinga pe Charlie ca e bun pentru mine.. sau poate voia sa se convinga pe el.
-Edward nu am haine pentru scoala la mine, am spus ridicandu-mi camasa care era rupta.
Se pare ca azi noapte nu a prea mai tinut cont de asta.
Acesta statu putin pe ganduri dupa care zise spontan
-Nu-i nimic mergem si cumparam altele, apoi te schimbi si plecam.
-Okay.. si cu… uhm.. asta cum ramane? spun aratand spre pat.
-Oh nu’ti face probleme, menajera va sosii dupa ce plecam de aici.
Nu voiam ca menajera sa vada asa ceva?! Ce era in capul lui ? Daca urma sa o mai vad vreodata sau nu stiu… cum urma sa o mai privesc in ochi. Simteam ca imi ia foc corpul. Am acceptat totusi sa nu pornesc o discutie pe tema asta deoarece stiam ca el urma sa castige.
Mi-am permis sa ma holbez pentru cateva minute la el in timp ce se imbraca. Nu puteam inca crede ca acest baiat era el meu, si ca ma iubea. Cine ar fi crezut? Cel mai superb si popular baiat din scoala, indragostit de anonima fara viata sociala adica eu. Totusi nu puteam sa nu admit faptul ca facusem si eu cateva schimbari de cand eram cu el. Nu neaparat ca ma schimbasem radical, dar nu puteam spune ca mai eram aceeasi.
Arata ca un star de cinema… chiar daca avea pielea extrem de alba asta il facea incredibil de frumos.. de parca nu era real si urma sa dispara in urmatoarea clipa. Avea un abdomen bine definit chiar daca nu era exagerat de bine lucrat dar se vedea ca avea forta. Parul era extrem de ciufulit, indreptat in toate directiile si cred ca mare parte din vina o aveam eu. Adoram sa imi impletesc mainile in parul lui, era atat de moale si de placut la atingere incat era imposibil sa ma abtin. Ochii ii erau calzi , ceea ce nu observasem pana acum la fel, mereu mi s-a parut ca are o privire rece si seriasa, chiar si atunci cand radea sau era cu prietenii, privirea ii era retinuta, de parca nu putea masca acest aspect. Puteam vedea oare schimbare in el? Cu siguranta.
Acesta ma trezii din holbare si isi incheie fermoarul de la blugi. Era imbracat cu un tricou alb simplu un V si o pereche de blugi negri, si arata de parca tocmai venise de la o sedinta foto. Dar nu tocmai fusese in pat cu mine. Am zambit in sinea mea. Nu ca m-ar deranja sa ne intoarcem acolo..dar.. inapoi la realitate.
-Bella ai de gand sa te ridici din pat sau va trebui sa te iau pe sus? intreba pocnind din degete deoarece eu inca salivam dupa el.
Mi-am clatinat capul si apoi m-am incruntat.
-Ti-am zis ca nu am haine de schimb.
Presupun ca astea erau doar motive sa mai ramanem, dar nu cred ca aveau sa functioneze, nu cu el.
-Ah.. asa e am uitat. Imi pare rau. Hmmm.. bine uite cum facem ma duc iti cumpar ceva te imbraci si gata, problema rezolvata.
-Esti sigur ca te descurci? intreb putin confuza.
Acesta incepu sa rada.
-Crede-ma datorita surori mele care arde hainele dupa ce le poarta odata stiu mai multe despre ” moda ” decat trei sferturi din fetele din scoala aia.
Am zambit aproband din cap. Avea dreptate, noroc cu sora lui super obsedata de cumparaturi.
Acesta iesii pe usa inainte sa ma apuc sa zic ceva si am asteptat cuminte in pat sa vina. Ei bine cumintenia mea nu a durat prea mult asa ca am iesit din dormitor si m-am indreptat spre sufragerie care era goala. Se vedea ca nu locuieste nimeni aici, casa nu era deloc folosita, nu era o amprenta de om aici, dar totusi era primitoare. Am deschis un sertat in care erau cateva foarfece , o perie de par nefolosita si cateva hartii rupte. Am ridica hartiile si am incercat sa le pun astfel incat sa vad ce scrie pe ele. Era o externare din spital.. si m-am gandit ca ar putea fi a lui Carlisle de la serivici dar apoi m-am uitat mai atent si am vazut ca scrie Alice Cullen. De cand naiba era asta? Am hotarat ca nu era treaba mea si le-am pus imediat la loc. Am tresarit cand am auzit usa deschizandu-se si am iesit imediat din camera.
Din nefericire nu era Edward. O doamna bruneta ma saluta zambitoare, avea in jur de 40 de ani si am presupus ca era menajera.
-Ma scuzati , domnul Cullen mi-a spus ca la ora asta casa ar fi fost deja eliberata, dar ma intorc mai tarziu, spuse prea amabil.
– Nu , e in regula. Oricum urma sa plecam, deci puteti ramane. Nu are rost sa faceti atatea drumuri.
-Oh va multumesc, spuse zambind din nou.
Era draguta dar ma speria zambetul ala continuu.
-Domnisoara Delevigne nu-i asa ? intreba si m-am incruntat nestiind despre cine vorbeste.
-Aaaa…. nu. Sunt Bella Swan.
Cine era aceasta persoana si de ce m-a intrebat pe mine de ea? Aceasta se scuza imediat si incepu sa vorbeasca incurcat.
-Imi.. pare rau. Imi pare rau cred ca v-am confundat.
-Cu cine m-ai confundat mai exact? intreb suspicioasa.
-Nu e treaba mea. Imi pare rau ca m-am bagat aiurea. O sa incep curatenia. Doriti sa va pregatesc ceva?
-Nu , multumesc.
M-am asezat pe pat si l-am asteptat pe Edward sa apara. Care era treaba cu doamna asta si de ce a crezut ca’s altcineva? Nu voiam sa imi stric cea mai perfecta zi din viata mea asa ca am preferat sa nu o stresez cu intrebarile. Oricum eram sigura ca nu avea sa imi mai zica nimic altceva.
Acesta intra zambind pe usa cu o sacosa in care presupun ca erau hainele pe care le-a cumparat. Eram nerabdatoare sa vad cum se descurcase. Acesta puse punga pe pat si ma indemna sa ma uit in ea.
Am rasuflat usurata cand am vazut perechea de blugi deasupra pungii, un alb imaculat superb, alaturi de o bluza , o geanta si o pereche de pantofi cu un toc decent slava domnului.

251942_347407561994772_836719416_n
Dupa ce am scos hainele multumita am vazut ca era si un bon. L-am ridicat in maini socata nevenindu-mi sa cred pretul pentru cateva bucati de material.
-Edward, esti sigur ca ai fost la magazinul din colt sau tocmai te-ai intors de la saptamana modei de la Paris?
-Ai vrea sa mergi ? intreba zambind.
Mi-am dat ochii peste cap.
-Pe bune, costa mai mult decat daca mi-as fi luat o noua garderoba . De parca nu-mi sunt de ajuns cutiile pe care mi le lasa sora ta la usa in fiecare zi.
-Ei bine daca nu iti plac, le pot duce inapoi si iti voi lua altele, spuse trist.
-Imi plac ! spun repede vazandu-l trist. Doar ca…in fine nu conteaza. Sunt superbe si le voi lua chiar acum.
M-am ridicat de pe pat si m-am dus la baie sa ma schimb. Nu voiam sa il supar din cauza nistor haine, dar trebuia sa inteleaga ca eu nu eram obisnuita cu asta, abia daca imi permiteam o pereche noua de tenesi la cateva luni, iar el dadea pe o geanta triplul salariului tatalui meu.
Am decis sa uit de toate astea, pentru ca daca asta era modul lui de viata eu nu aveam de ce si cum sa il schimb, si mai ales nu voiam sa il vad trist. M-am imbracat rapid si mi-am lasat parul desprins pieptanand-ul deoarece era super incurcat de noaptea trecuta. Am zambit aducandu-mi aminte.
Am iesit din baie mult mai vioaie si l-am vazut pe Edward vorbind cu menajera. I-a dat cateva ordine stricte si apoi m-a luat de mana conducandu-ma spre iesire, nici macar nu am putut sa imi iau la revedere de la femeie.
Ne-am urcat in masina lui iar mirosul familia ma izbii din nou facandu-mi un gol in stomac. Masina lui cred ca era locul meu preferat de pe pamant. Ma simteam atat de bine aici, de parca era locul nostru intim.
-Esti okay? ma intreba impletindu-si mana cu a mea .
Am dat din cap in semn ca da.
Dar pur si simplu nu stiam cum urma sa confrunt lumea de azi incolo.
–––––––
Am verificat telefonul si aveam doua apeluri de la Alice. Cum de nu vazusem pana acum? Asa de aiurita eram? Am sunat-o imediat inapoi.
-Bella unde dracu esti?! Esti bine? Vi s-a intamplat ceva?!
-Suntem pe drum Alice, stai linistita. Totul e bine.
-Ah.. scuze, doar ca m-am panicat. Tu nu intarzii niciodata la scoala, iar profa m-a intrebat de tine si i-am zis ca nu stiu unde esti dar apoi cineva cu o gura prea mare pe nume Caleb a spus ca probabil esti cu Edward iar profa a facut o fata de parca daduse trenul peste ea si a spus ca vrea sa va vedeti cum ajungi la scoala.
-Ce?! De ce ar vrea asta? S-a intamplat ceva?
-Probabil crede ca Edward nu e o influenta prea buna pentru tine. Stii cum sunt profesorii, foarte protectivi in privinta elevilor silitori din scoala.
-O sa il omor pe Caleb! spun furioasa.
-Crede-ma deja i-am tinut o morala de zile mari, dar degeaba, e asa incapatanat. Dami-l pe Edward te rog.
I-am inmanat telefonul lui Edward care ma privea insistent de cand vorbisem la telefon. Cum naiba conducea omul asta?!
Ei bine era randul meu sa il spionez. Stiam ca Edward va fi furios. El mereu e furios pe Caleb. Nu se suportau reciproc si dupa spusele lui Rachel era numai vina mea. Eu si Caleb chiar voiam sa fim prieteni, imi fusesem drag de cand venise prima data iar gasca lui Edward pusese mana pe el, cum era de asteptat, si stiam ca atunci nu il puteam ajuta, iar acum cand pot, el nu mai voia.
– Nu Alice sti ceva, nu ma inteseaza, daca n-am chef nu mai vin deloc. Nu am de ce… ba sti foarte bine ca nu am… Offf… bine vorbim cand ajung. Pa.
Acesta inchise nervos si imi inmana telefonul fara sa se uite la mine.
-S-a intamplat ceva? il intreba ingrijorata.
-De fapt s-au intamplat doua lucruri. Charlie a vorbit cu Carlisle si a aflat despre carnavalul ala idiot pe care trebuie sa il organizam, si mai ales de ce trebuie si normal ca e nervos si probabil iar va incerca sa ma pedepseasca. Si in al doilea rand rudele noastre iubite vin iar in vizita in seara asta si nu am niciun chef sa ii suport din nou.
-Hey.. e in regula okay? Am zis deja ca te voi ajuta cu festivalul, impreuna il vom face, cat de greu poate fi? in plus dureaza doar o zi, m-am interesat si este ca un fel de targ.. nu e mare lucru. Iar… daca vrei poti ramane la mine in seara asta..spun rusinata.
El facu ochii mari si asta era reactia de care ma temeam.
-La tine? intreba mirat.
-Da, ai uitat ? Trebuie sa ma mut inapoi cu Charlie. I-am promis si nu mai discutam asta din nou.
-Da stiu, si chiar daca nu ma incanta ideea de a te muta de langa mine, am hotarat ca este in regula. Si ei bine daca Charlie nu are nimic impotriva voi
ramane la tine in seara asta, spuse zambind.
Am zambit si eu. Inca o noapte petrecuta cu Edward, asta da festin.
Drumul spre scoala a fost tacut, la tot ce ma gandeam era faptul ca trebuia sa dau acum explicatii profesorilor, nu imi erau de ajuns parintii si colegii. De ce trebuia sa se bage toata in lumea asta, de parca comiteam un delict. Era o prostie, stiam ca urma sa fie ciudat, dar nici chiar asa.
In plus trebuia sa ii spun lui Charlie ca Edward urma sa doarma la noi in noaptea asta, si speram ca va fi de acord fara prea multe comentarii, altfel nu ma mai mutam deloc la el. Nu acceptam iar alte obiectii idioate, deoarece deja nu mai suportam toata presiunea asta.

Edward parca in locul sau obisnuit si gol chiar daca nu venise la scoala. Imi deschise usa si ajunsesem chiar inainte de masa de pranz. Toata lumea era probabil in cantina. Edward ma lua de mana si ma saruta pe frunte dupa care ne-am indreptat spre cantina. Cam muream de foame.
-O sa vorbesc cu Charlie despre asta seara, i-am spus in timp ce mergeam .
-Minunat, spuse scurt.
-Dupa scoala o sa imi iau lucrurile de la tine, il anunt.
-O sa te ajut, imi spuse devenind putin tensionat.
Cand am intrat pe usa toata lumea si-a indreptat privirile spre noi. Am incercat sa ma concentrez pe altceva doar ca sa nu ma fac rosie ca racul.
Edward se aseza la masa in timp ce eu m-am dus sa stau la coada pentru mancare. Chiar daca mancasem de dimineata mi se facuse o foame de lup.
-Ia uite cine e in viata, aud pe cineva spunand.
M-am intors putin confuza si l-am vazut pe Aidan stand in fata mea cu o mana pe tava mea si cu o alta pe langa corp.
-Am fost vreodata moarta? intreb sarcastica
-Uhm.. stai sa ma gandesc.. cam pe tot parcursul liceului? spuse rautacios.
-Ha Ha , n-am chef de glume proaste, spun si ma intorc.
Acesta ma prinse de brat si ma strase destul de puternic.
-Nu era o gluma, era un adevar, spuse chicotind.
-Da-mi drumul, spun furioasa.
-Sau ce? O sa tipi? intreba amuzant.
Am inceput sa urlu din toti plamanii putin amuzanta de expresia de pe fata lui Aidan cand a vazut ca ii ascult sfatul. Toata lumea se holba spre noi susotind, apoi bratele lui Edward ma prinsera si ma trasera spre el. M-am oprit incercand din rasputeri sa nu rad. Aidan statea nemiscat si nu eram sigura daca mai auzea bine.. el sau oricine din incapere.
-Ce dracu s-a intamplat? intreba Edward oripilat. De ce tipi asa? Esti bine?
-Acum sunt, spun incercand sa fac pe victima.
-Tu de ce dracu mai stai aici? il intreba Edward pe Aidan.
Acesta scutura din cap si isi lua o pozitie defensiva.
-Gagicata e psihopata, spuse Aidan.
Chiar daca incerca sa para serios am vazut in zambet pe fata lui Edward.
-Mi-am dat si eu silinta cat am putut, spuse Edward amuzat.
Am inceput sa rad. Acesta m-a lua de brat si m-a duse spre masa noastra. Am incercat sa imi controlez rasul in timp ce Edward se uita confuz la mine.
-Bella ce naiba s-a intamplat acolo? ma intreba Alice confuza.
-Buna si tie Alice, spun inca razand. Nimic, doar Aidan care nu isi vede de treaba.
-Esti bine?
-Da, doar ca inca imi e foame.
Alice imi impinse tava ei.
-Eu m-am saturat deja, spuse zambind.
Aceasta isi facu loc langa mine si ma lua in brate. Edward se aseza in partea cealalta si ma privea vigilent. Eram doar noi trei la masa.
-Trebuie sa vorbesti cu profa de biologie dupa masa, imi spuse ea.
-Asa o sa fac, spun fiind prea concentrata sa mananc.
-O sa te ineci, imi spuse Edward amuzat.
-Sunt sigura ca nu o sa ma lasi sa mor, spun simtindui respiratia pe gatul meu.
-Bella! Daca urli asa si in dormitor, atunci trebuie sa evacuam casa, spuse Emmett apropiandu-se vesel de noi.
-Pai ar cam trebui sa o parasiti de pe acum, spuse Edward sarcastic.
Emm se aseza la masa razand. Eu m-am bagat sub masa de rusine. Lui Alice ii pica fata.
-Bella nu stiu cu cine trebuie sa vorbesti mai intai, dar tocmai m-am facut o prioritate, spuse chitaind mai mult.
-Ce solicitata sunt azi, spun deschizand sticla de apa.
-Deci sa te numesc oficial surioara mea mai mica? intreba Emmett batand un apropo de care se prinsesera toti.
-Adica pana acum nu eram surioara ta ? intreb facand niste ochi de catelus.
Max si Julie ne salutara si ei asezandu-se pe partea opusa a mesei, urmati de Rachel si Jared.
-Awwww deci sa inteleg ca esti o femeie acum? intreba Emmett si imi venea sa il plesnesc.
Rosalie ii dadu una peste ceafa si se aseza langa el.
-Auuu! Pentru ce a fost asta? intreba el nevinovat
-Pentru ca ai o gura prea mare, ii spuse ea.
-Uhm… dar uneori nu te deranjeaza deloc asta.
-Uhgggggg Emmett, mai taci odata, ii spuse Alice si il plesni si ea. Doar pentru ca tie iti face placere sa toate experientele tale de zi cu zi nu inseamna ca toti sunt la fel.
-Heeeey, a fost doar o intrebare inocenta.
– ” Dar sa nu crezi ca ai scapat ” gen, spun eu.
Cu totii incepusera sa rada.
-Cum a decurs cina cu Charlie? intreba Alice.
Eu si Edward am intepenit instant.
-Uhm…. a fost okay. Charlie s-a mai calmat. E de acord acum, spun repede.
-E bine. Ma bucur ca s-a rezolvat. Asa trebuia sa la inceput.
-O sa ma mut inapoi, spun putin trista.
– CE?! NU. NU. CE? TU . ESTI. SORA. MEA. SI . RAMAI. CU . MINE! spuse Alice agitata.
-Imi pare rau Alice, dar nu mai pot locuii cu voi, trebuie sa ma mut inapoi la tata. Are nevoie de mine, nu il pot lasa singur, in plus ne vom vedea mereu stai linistita, incerc eu sa o calmez.
-Edwaaaaard, se milogii ea.
-Niciun Edward, spun ferm. Am hotarat asta asa ca nu te mai vaita ca un copil mic. Nu e ca si cum plec pe alta planeta.
-Da dar…. nu vei mai fi acolo langa mine. Adica usa langa usa.
-De fapt usile sunt una in fata celeilalte, spun amuzata.
-Cineva petrece prea mult timp cu Edward.. susotii Emmett.
-Ei bine cand te muti? intreba ea ignorandu-l pe Emm.
-Azi , spun simplu.
-De ceeeeeeee? se planse ea. E prea devreme.
Mi-am dat ochii peste cap si am lasato sa bolboroseasca acolo furioasa fel si fel de motive pentru care nu ar trebui sa ma mut, dar stiam de la inceput ce trebuia sa fac, dar totusi o lasam sa vorbeasca, nu voiam sa ii spulber toata sperantele.
Apoi deodata am auzit o voce cunoscuta , a directorului mai exact.
– ” Elevi, tin sa va anunt ca targul ce trebuia organizat in speranta de a strange fonduri pentru scoala a fost anulat deoarece o suma numeroasa de bani a fost donata in scopuri caritabile, bineinteles, scolii noastre de catre stimabilul doctor si daca il pot numii astfel, protector al acestei institutii, domnul Carlisle Cullen. Va multumesc pentru atentie. ”
Am cascat gura si cred ca am uitat sa o mai inchid la loc.
De ce donase Carliel bani liceului? Noi trebuia sa ne organizam acest targ, deja aveam in minte o gramada de idei, si se pare ca deja se rezolvasera toate lucrurile.
Edward parea indiferent in timp ce toata lumea din cantina se uita la el. Pana si eu ma uitam asteptand sa zica ceva.
-Oh Edward iti multumim asa mult ca ne-am scapat de porcaria aia de targ, spuse Lauren de la masa alturata.
-Da pe bune acum, cine ar fi vrut o asemenea pierdere de timp in scoala noastra, avem lucruri mai importante de facut, a spus Sophie.
-Vaaaaaai Edward multumim Edward esti un scump Edward esti un sfant Edward te iubimmmm Edward, spuse Emmett cu vocea pitigaiata imitand niste fete.
Toata lumea de la masa noastra incepu sa rada, inclusiv eu, chiar daca eram putin enervata din cauza extazului tipelor din scoala noastra fata de Edward.
– S-a obisnuit deja toata lumea, taticul trebuie sa le rezolve toate problemele, pentru ca ei nu sunt in stare, spuse Aidan ridicandu-se de la masa.
Se uita urat in directia noastra dupa care toata lumea se uita spre el uimiti. Daca voia sa se dea in spectacol asta era momentul lui. Mereu cauta pretexte ca sa porneasca un scandal, sa se lege de cineva drag lor sau poate chiar de ei, si acum asta era exact ceea ce incerca. L-am simtit pe Edward incordat langa mine si l-am luat de brat incercat sa il calmez. M-am uitat insisten la el privirea mea spunand din rasputeri ” ignoral te rog ” , dar nu cred ca putea avea efect prea mult timp.
-Taci pentru ca sti ca e adevarat, stai mereu ascuns dupa banii parintilor, crezi ca daca esti bogat ti se permite orice? Te inseli amarnic. Tatal tau a platit pentru festival doar pentru a te salva pe tine, stii foarte bine. Probabil esti o rusine pentru ei, si te urasc la fel de mult cum o fac si eu.
-De ce ma acuzi mai exact? De faptul ca tatal meu a facut un bine acestei scoli?  De faptul ca a facut un loc mai bun pentru toti donand in fiecare an bani acestei scoli deoarece nimeni nu este in stare sa faca ceva? El v-a ajutat mai mult decat era nevoit, si asa il rasplatiti? Imi este sila de voi, tipa Alice enervata.
-Care este mai exact problema ta? intreba Edward indiferent. Sau probabil am auzit-o de multe ori, aceleasi texte enervante prin care arati doar cat de penibil si invidios esti.
-Problema mea e ca m-am saturat de voi?! De toti! Toata gasca asta de ingamfati egoisti fitosi care se lafaie in bani si cred ca totul li se cuvine.
-Awww.. asta era problema? Bani? Vrei bani? intreba Edward facand pe samariteanul. Stiu ca situatia financiara a tarii este destul de proasta, trebuia sa spui de la inceput, fara sa faci acest taraboi, sunt sigur ca se puteau strange cativa dolarii si pentru tine. Sau tu aveai in cat altceva? Voiai festivalul ca sa faci tu singur rost de bani? Nu pentru scoala? Si ma faci pe mine egoist.. Ntz.. nu te gandesti deloc la binele acestei scoli si comunitati, asa cum o fac eu, si toata familia mea, spuse putin ironic.
Se auzisera cateva chicotelii dar toata lumea era atenta la discutie, de fiecare data cand se intampla ceva de genu, toti elevii erau in extaz, deoarece aveau ce barfii, ce povestii la altii, daca se lasa si cu bataie era cu atat mai bine. Era actiune, ceva ce , daca nu erau cei din familia Cullen, nu s-a fi intamplat niciodata, ei le dadeau ce voiau, probabil de aceea ii ridicau atat in slavi.
-Edward sa sti ca nu-i frumos sa razi de altii, spuse Emmett facand pe copilul.
Edward flutura din mana nepasator.
-Eu doar incerc sa deslusesc problema aici Emm , si in sfarsit am inteles! Nu pot sa cred, era atat de simplu si eu imi macinam toate noptile chinuindu-ma sa imi dau seama care este problema lui Aidan cu mine. Sa stii ca m-a ranit profund, spuse sarcastic.
Evident ca toata lumea stia ca face misto.
-Nici macar gagicata nu mai dormea in pat cu tine, dupa ce ii strigai numele lui Aidan si nu al ei, spuse Emmett razand.
Am deschis gura sa zic ceva in apararea mea dar cuvintele nu mi-au iesit din gura. Toata lumea a inceput sa rada atunci. Emmett si glumele lui de prost gust legate de viata mea.
-Sunt asa bucuros ca s-a terminat in sfarsit, spuse Edward intrand in joc. Ce zici iubire ma primesti inapoi? intreba uitandu-se spre mine amuzat cu ochi de catelus.
Mi-a scapat sucul pe nas si asta a provocat amuzament intregii incaperi.
-Haide Bella, spune da! Nu-i rupe sufletul, spuse Emmett cu o voce pitigaiata.
-Da Bella, m-am saturat sa dormi la mine in camera. Sforai! spuse Alice prefacandu-se nemultumita.
Edward ma lua in brate protectiv. Imi saruta obrazul si ma puse in poala lui cocotandu-ma la pieptul sau.
-Eh, sa presupunem ca raspunsul e da, spuse Edward incepand sa se joace cu o suvita din parul meu.
Aidan nu a mai spus nimic. Nici macar nu l-am mai vazut inauntru. Nu ca as fi fost prea curioasa sa il caut. Ceea ce mi-a atras atentia era Caleb, stand in partea opusa a cantinei, dar totui uitandu-se la noi fiecare secunda din pauza. Avea o privire plina de furie si in acelasi timp durere iar eu m-am uitat la el calduros incercand sa ii mai domolesc privirea arzatoare. Nu a avut succes.
Sora lui statea la cealalta masa impreuna cu Sophia si Beatrice, doua tipe pe care nu le stiam prea bine dar le vazusem la petrecerile la care fusesem cu Edward in ultimul timp. El de ce nu statea cu ea? Sau cu oricine altcineva?
Se pare ca el nu avea acelasi noroc ca sora lui, care se pare ca incepuse sa isi faca prietene. Si eu care credeam ca lucrurile vor sta invers.

Hailey pov

– Si cum ti-am zis , Brandon e un idiot! M-a lasat balta pentru a doua oara saptamana asta, se planse Beatrice nervoasa.
Ascultasem toata pauza de masa cum Brandon, un tip de clasa 12 ii da papuci constant lui Beatrice aproape in fiecare zi. Tipul era un idiot, iar ea se chinuia singura, deoarece mereu il vedeai cu alta tipa.
-Ar trebui sa il lasi in pace, nu e de tine, spuse Sophia.
Sophia dadea cele mai proaste sfaturi din istorie. Orice s-ar fi intamplat, ea mereu lua apararea persoanei nepotrivite, dar nu aveam ce face, tipele erau destul de okay, in comparatie cu altii din aceasta scoala, si cum nu aveam variante mai bine in situatia asta stateam cu ele. In plus Sophia era prietena buna cu Alice Cullen, dar Beatrice i-a spus ca problema ei este mai importanta decat discutia cu Alice despre pantofi.
Sincera sa fiu cred ca toata lumea se saturase de problemele lui Beatrice care constau doar in Brandon.
-Scumpa, fratele tau e un ciudat, spuse Sophia uitandu-se spre Caleb care statea singur la ultima masa din cantina.
-Caleb e minunat, am spus incercand sa ii iau apararea.
-Aaaa.. pai sa fi sigura ca nimeni nu mai crede asta, spuse Sophia de parca o minteam.
-Scumpa, ti-am putea enumera 100 de motive . In primul rand, uitate la el saracutul, sta absolut singur, fara nici macar un prieten, iubita, coleg de clasa, partener, nada. Incep sa cred ca e un adevarat ratat, spuse Beatrice
-Caleb nu e un ratat! spun rastindu-ma.
-Stim stim ca e fratele tau si ca il iubesti, dar pe bune acum, esti asa norocoasa ca ne ai pe noi, doar nu vrei sa ajungi ca el. La ultima mea petrecere, recunosc, am vrut sa fiu cu el, eram si beata si mnah.. l-am invitat si totul a decurs bine, dar se vede ca anumiiiiiiiite persoane nu il plac, si asta e semn rau. Am lasat lucrurile balta, in plus el mi-a dat de inteles ca nu e interesat, ADICA AM FOST REFUZATA, ceea ce evident nu mi s-a mai intamplat niciodata.
-Atat de naspa, o aproba Beatrice.
Mi-am dat ochii peste cap.
-Poate ca place pe altcineva, spun prea repede ca sa ma mai gandesc.
Fata asta ar trebui sa invete sa mai fie si refuzata din cand in cand, nu e asa mare greutate. Nu toata lumea o poate place, cum crede ea. Nu e cea mai incantatoare persoana dar asta era tot ce aveam, in scoala asta in care ajunsesem, dar sincer, arata-mi o scoala in care nu se intampla asta.
-Ce vrei sa spui? Ca e cineva mai bun ca mine? intreba Sophia indignata.
-Asculta, nu stiu ce aberezi tu acolo, spuse Beatrice deodata pornita, dar un lucru stiu sigur. Edward nu il place, si nici fratii lui, nici macar prietenii lor, prin urmare nimeni, asa ca ar trebui sa il avertizez si sa nu mai fie asa antisocial altfel…
-Altfel ce? intreb
-Altfel..
-Altfel o sa ajunga ca Mike Newton si prietenii lui. Nimeni nu ii place, nimeni nu ii invita nicaieri, nimeni nu sta cu ei, spuse Sophia putin mandra. Iti spun de acum, nu te poti apropia de ei, altfel o sa ajungi mai rau ca fratele tau.
Ah.. si eu care spuneam ieri cat de dragut arata Aiden la ora de Biologie.
-Am inteles okay? Nu inteleg ce e cu voi si atatea reguli.
-Nu sunt reguli, spuse Sophia rapid, sunt doar niste simple sfaturi, daca nu vrei sa patesti cum a patit Bella Swan inainte sa fie iubita lui Edward, care apropo nu stiu cum s-a intamplat asta.
-Stai ce? intreb putin socata
-Mda scumpa, ce nu stiai? Bella Swan era de rasul lumii pana sa fie cu Edward. Era cea mai detestata persoana din scoala, si stii de cine mai ales? Chiar de iubitul si familia lui, prietenii lor, cu care , daca vezi acum, stau la masa razand si chicotind de parca nimic nu s-ar fi intamplat. Edward ne-a starnit pe toti impotriva ei, si crede-ma nu inteleg cum, dar o poate face. De aceea zic, sper ca fratele tau sa nu aiba aceeasi soarta.
-Da, din pacate el nu va ajunge iubitul lui Edward, spuse Beatrice razand.
-Draga, daca l-ai fi vazut pe Edward inainte sa fie cu ea.. acum e cu totul alt om.
-Adica a fost si mai rau de atat? intreb
– Cu mult mai rau.
-Awww draga , macar un lucru il impartim, am fost in patul lui.
M-am inecat cu o sticla de apa.
-Vorbesti serios? intreb socata. Adica amandoua ?
-Amandoua? intreba Sophia
-Aman toate vrei sa zici, spuse Beatrice.
-De parca Brendon ar fi diferit, spuse Sophia luand din nou apararea persoanei nepotrivite. Macar Edward era singur atunci, cand facea toate astea, Brendon e cu tine si tot te inseala. Ai mai vazut vreo fata sa se atinga de Edward de cand e cu Bella? Nu prea cred. Niciodata nu credeam ca o sa vad asta, dar Edward e fidel.
Caleb scoase un sunet de dezgust in spatele nostru.
-Asta ne-a ascultat toata conversatia? intreba Sophia socata.
-Oficial il urasc mai mult decat inainte, spuse Beatrice.

–––––

Bella pov

Am intrat in birou putin intimidata in sala de biologie. Stiam ca profa urma fie acolo. Nu stiu ce voia sa vorbeasca cu mine dar speram ca e de bine. Chiar daca toti il considerau pe Edward un badaran eu stiam cum era el cu adevarat, chiar daca cu altii nu se comporta asa cum o facea cu mine acum, dar avusese destule motive si a suferit asa de mult in trecut incat nu il mai obliga nimeni sa aiba incredere in oameni. Eram fericita ca isi deschisese sufletul in fata mea, in toate modurile posibile, si asta era de ajuns, nu trebuia sa o mai fac in fata nimanui.
– Bella ma bucur asa mult ca ai putut venii, te-am asteptat, spuse zambind.
Am zambit si eu slab in schimb, si ma invita sa ma asez in fata biroului ei. Asta inseamna ca discutia urma sa fie mai lunga decat ma asteptam.
-Va pot ajuta cu ceva? intreb sperand ca va trece odata la subiect.
-Ia loc te rog, spuse amabila
M-am asezat nevrand sa stau totusi prea mult.
-Astazi nu ai venit la primele ore, s-a intamplat ceva? Sau.. a fost cum sa spun.. un chiul.
-Nu m-am simtit bine, am mintit repede.
-Oh.. inteleg, nici colegul tau Edward nu s-a simtit prea bine in dimineata asta. Nu v-ati simtit bine impreuna sa inteleg?
-Presupun, zic cu jumate de gura.
-Okay, vom trece peste acest mic incident.
-De ce sunt aici? intreb nerabdatoare.
-Sti tu.. in scoala umbla multe zvonuri… care din pacate pentru elevi ajuns si la profesori, spuse ea zambind
-Cum ar fi? intreb suspicioasa.
-Sti ti tu… barfa.. zvonuri.. unele adevarate unele nu, vreau doar sa iti reamintez cine esti tu cu adevarat, cine ai fost de la inceput, esti un elev exemplar, ceea ce rar am mai gasit, nu vreau sa te pierzi.
-Notele mele sunt exact aceleasi ca intotdeauna, am spus.
-Stiu Stiu.. si sunt foarte bucuroasa, sper sa o ti in felul asta pana absolvi.. dar.. vreau sa ma asigur ca sti sa iti alegi bine .. compania.
-Deci despre asta era vorba.. este vorba despre Edward nu-i asa? Credeti ca ma influenteaza negativ?
-Scuza-ma dat Edward nu este tocmai elevul model ..
-Niciodata nu am zis ca este.
-Cu toti stim.. comportamentul lui si situatia scoala, anturajul.. vocabularul.. faptele lui anterioare, este total opusul tau, si aici ma refer stric in privinta scolii, nu vreau sa intelegi gresit, sunt doar ingrijorata pentru tine.
-El nu ma influenteaza in niciun fel, sunt fericita alaturi de el, si chiar daca are toate aceste defecte, el nu este asa, eu il cunosc mai bine.
-Eu vorbesc de ceea ce vad, Bella… daca Edward nu isi reface notele si comportamentul va trebui sa il pic.
-Stiu, si o sa vedeti ca o sa aiba note mult mai bine, ii spun increzatoare.
-Sper asta, si sper ca tu vei avea puterea de al influenta in bine si de al ajuta, el merita o viata mai buna.
-Se va descurca foarte bine la examenele urmatoare, o sa ma asigur de asta.
-Ma bucur sa aud asta, spuse zambind. Imi pun toate sperantele in tine, esti singura persoana care il poate ajuta in aceste momente, am vorbit si cu parintii lui, si sunt de aceeasi parere.
CE?! Vorbise cu cine?! Cand se intamplase asta si de ce nu stia nimeni? De ce trebuia sa fiu eu mereu subiectul numarul 1 de discutie oriunde?! Si mai ales in situatii nu foarte placute.
-Pot sa plec acum ? intreb nerabdatoare. Urmatoarea mea ora incepe in cateva minute.
-Sigur nu vreau sa te retin, sa ai o zi cat mai buna.
-Multumesc la fel.
Am iesit din clasa grabita impiedicandu-ma de cateva ori pana sa ajung la urmatoarea ora. Am intrat in clasa si am rasuflat usurata ca profesoara nu venise. M-am asezat in ultima banca si i-am dat un sms lui Edward

” Am intrat la ora. Ne vedem dupa. Am vorbit cu profa, e in regula. ❤ ”

Nu am asteptat nici jumate de minut si am primit altul inapoi

” Imi povestesti dupa. Imi e dor de tine deja 😦 ”

” Okay. Si mie :**** ”

De fapt nu prea voiam sa ii spun, pentru ca deja avea ideea asta idioata cum ca nu ma merita, ceea ce era cel mai stupid lucru ever, daca ii ziceam ca mai era inca cineva de acord cu el, s-ar fi intristat si mai mult, dar nu mai aveam cum sa evit.
Spre toata surprinderea mea Hailey se aseza langa mine. Hailey era sora lui Caleb, si cum Caleb se hotarase sa se izoleze de toata lumea din nu stiu ce motiv, si cum toata lumea credea ca e vina mea, era ciudat ca ea sa vrea sa stea langa mine.
M-am uitat ciudat la ea gen ” Ce tot faci ?! ” .
– Ce? E ocupat? intreba mirata
-Nu…
Aceasta dadu din cap si se aseza pe scaun.
-Uite vreau sa vorbesc cu tine serios. O discutie de mai devreme m-a facut sa ma gandesc foarte bine la asta. Din cauza ta fratele meu e considerat un ratat, din cauza ta nimeni nu il mai baga in seama, din cauza ta si a obsesiei lui stupide fata de tine! Sufera enorm pentru ca tu esti cu altul, si mai ales ca acum nu mai vrea sa vorbeasca cu nimeni. Nu vreau sa imi distrugi fratele. Nu vreau sa ajunga ca tine. Asa ca lasa’l in pace sa isi vada de viata.
-Dar eu nu i-am facut nimic! am spus oripilata
-Hai nu face pe sfanta, toata lumea stie ca e din cauza iubitului tau si a ta, lasa’l in pace pe Caleb, sa isi vada de viata lui, atat iti cer.
-Discutia asta e ridicola. Eu nu i-am facut nimic lui Caleb, am incercat sa nu ma mai amestec in viata lui deoarece oricum nu m-a asculta.
-DOAMNE CUM POTI FI ATAT DE OARBA?! El te place! De aceea refuza orica fata de apropie de el, sufera pentru ca tu esti cu Edward.
-Ei bine asta nu e problema mea, imi pare rau pentru el, dar eu nu pot schimba lucrurile, ii spun si ma intorc spre tabla deoarece profesorul intrase in scoala.

” Abia astept sa te vad ❤ ”

Am zambit uitandu-ma la telefon .

” Si eu. Noaptea trecuta a fost perfecta. Cea mai perfecta dintre toate. ”

” Si pentru mine, abia astept sa o fac si pe asta la fel de perfecta. ”

Deja mi se facuse pielea de gaina si am scos un chicotit apoi profesorul se uita urat la mine. Am zis un scuze din priviri si mi-am bagat privirea in manual.
Noaptea trecuta chiar fusese cel mai bun lucru din viata mea , cele mai minunate momente le petrecusem aseara alaturi de Edward si nu voi putea uita asta niciodata. Nu stiu cat de special fusese pentru el, dar pentru mine nu existau cuvinte. Fusesem a lui in sfarsit. Si ma simteam complet implinita.

Jacob pov:

Aceasta se uita la mine cu ochii patrunzandu-ma pana in maduva oaselor. Nu era de acord cu ceea ce spusesem, dar era tot ce aveam. Nu puteam permite sa imi scape din nou sansa asta, chiar daca trebuia sa sacrific multe lucruri. Ea era cea mai mare arma a mea, trebuia sa o scot la iveala ma devreme sau mai tarziu.
-Nu pot sa plec acum , spuse ea iritata.
-Trebuie, ii spun putin agitat. Nu vreau sa fie prea tarziu.
-Nu imi pot abandona viata aici doar pentru tine. Am alte planuri acum.
-Ti se vor narui mai devreme sau mai tarziu, o advertizez, resursele tale sunt oricum pe terminate.
-De ce nu vreau sa recunosti ca de fapt o faci doar pentru tine, pentru razbunare si pentru placerea ta proprie, poate eu nu mai vreau sa fac asta, spuse sarcastc.
-Drept cine ma iei? nu te-as crede nici intr-un milion de ani, vrei asta la fel de mult ca mine.
-Parca ai spus ca are o alta prietena acum, de ce crezi ca ar mai fi interesat de mine?
Intreba asta de parca nu stia ca putea avea orice barbat la picioare, era prea retorica intrebarea chiar si pentru ea.
-Te vrea.. te-a vrut din totdeauna… esti singurul lucru pe care nu il poate avea.
-Si iubita lui?
-Cu ea.. am alte planuri, spun si ma indrept spre iesire.

  1. Deci sper ca Bella nu va ajunge o nimfomana.. si abia astept sa intre :>:>:> bomba in scena
    Successsss si hai si tu mai repede cu actualizarile ca moare omu’ pana pui un capitollll :*:*:*:* haha pup xoxox

  2. Foarte frumos ,imi pare tare bine ca ai scris si abea astept urmatorul capitol care sint sigura ca va fi la fel de frumos daca nu si mai bun

  3. deci,tu deja imi stii parerea…un capitol superb!bine scris,bine conturat,bine gandit. mi se ca evoluezi de la capitol la capitol!adica ideile curg usor,nu te repeti,nu ai greseli si stii cum sa tii omul in suspans(crede-ma stii!prin cate nopti nedormite am trecut eu cu povestile tale..:)))

    acum…sa revenim la capitolul nostru…ma bucur ca in sfarsit au avut si ei parte de noaptea lor.;imi place ca edward se schimba,dar nu depaseste o anumita granita…ramane in aria de unde l-ai conturat la inceput…si ca sa ma fac si mai bine inteleasa,nu l-ai schimbat de tot,sau sa il transformi in romanticul edward din twilight…inca are defectele si nebuniile lui…cea care s-a schimbat este bella…acum alaturi de printul ei poate si ea sa devina o printesa…intr-o lume paralela as vrea sa o vad pe bella preluand controlul scolii,poate devenind o scorpie…nu stiu…am zis lume paralela…si sa vina edward calare pe un porsche si sa incerce sa o „salveze” pe bella….gata deja o dam in aberatii

    acum ce erau acele hartii gasite de bella in sertat?si nu mai spun ca acea domnisoara Delevigne….de ce cred ca se refera la acea matracuca,acea parasuta?

    caleb ala ce are?cel mai mananca si pe ala?nu poate intelege ca fata nu il iubeste?si sora lui? domnisoarei ce nu-i mai convine?unii oameni sunt asa enervanti…btw…urasc numele ei…imi aduce aminte de o alta matracuca din TVD si mai nou se muta si in THE ORIGINALS…iar deviez…

    si jacob?nu are somn?i s-a urat cu binele?!?!? domane ce as intra in aceea poveste si ce i-as trage o mama de bataie…si o mai aduce si pe parasuta ai…daca edward s-ar uita din nou la aia,pune-o pe alice sa ii scoata ochii…asa nu mai poate sa vada nimic…dar totusi am incerc sa am incredere in edward…mie imi e teama pentru bella…adica jacob mi se pare pus pe rele si bella e inca slaba;si cum edward cu infidelitatile sta prost,doar o inscenare si totul revine la normal….asta daca nu cumva din nebunie ar incerca sa o omoare pe bella.

    hai gata!am spus suficiente prostii…astept cu nerabdare continuarea! :*

    • Ma bucur mult sa aud ca evoluez cu scrisul deoarece chiar imi face placere si sper sa iasa ceva din asta mai incolo haha ( viseeee ) 😀
      PAi daca nu va tin in suspans care mai e farmecul :3
      Nu vreau a il fac pe Edward la fel ca in Twilight, mi se pare ca acest Edward e mai incitant, chiar daca ii da totul pe tava Bellei nu e asa mielusel si face tot ce vrea ea =]] vreau sa aiba si el o opinie, doar e cel mai smecher in scoala aia nu ? Si da ai dreptate Bella o sa se schimbe din ce in ce mai mult 🙂 . Ohooo ” Parasuta ” o sa vina si o sa faca prapad si cu ochii lui Edward si fara hahaha xD Multumesc frumos pentru comentariu si ca inca mai citesti povestea te pup :X

  4. Staaaaaaaaaaaaaaaai putin! Oke toate bune si frumoase la inceput, dar ce e la sfarsit a avut un impact asupra mea,,,mai mai sa cad din pat si sa vars ceaiul… I mean…vine ceva si e CEVA de RAU! 😦 [ dam cu aghiasma ca spiritele rele sa plece si sa lase locul in pace? si fericire sa fie…etc yadda-yadda]

    Deci ms ca ai pus capitol nou…si sa fereasca sfantu sa nu pui urm. cap! Cat mai curand!
    Te puuup :*:*:*:*:*:*:*

  5. BIneeeeeeee……deci capitol nou .Tu vrei sa fac infart ?Pe bune cand am vazut ca ai pus capitol nou mi-a stat inima in loc de bucurie.
    Capitlolul ma lasat cu multe intrebari adica cine este domnisoara Delevigne?,ce legatura are cu Edward?,ce vrea sa faca Jacob?,cum va reactiona Edward daca acea iapa va veni din nou in viata lui?,va trece Edward la bio?,care sunt sentimentele lui Edward dupa acea noapte, si cel mai important ce se va intampla in capitolul urmator?????
    TREBUIE sa postezi cat mai repede pt ca am MARE nevoie de raspunsuri.URGENT!!!
    Aceasta etapa din poveste ma facut sa rad (deci faza aceea cu Emmett si Edward din cantina a fost Maxima),ma si speriat(sfarsitul),ma trecut prin toate starile ….off cat am asteptat acest capitol.
    Succes in continuare si sper sa nu ne mai lasi asa in suspans.Nu mai fi rea cu noi 😦 ;).
    Pana data viitoare iti urez MULTAAAAAA INSPIRATIE!!!!!!xoxoxo ❤

    • Heeeeeeeeeeeey!! Da stiu ca am cam intarziat dar am avut cateva probleme in familia si nu am putut sa scriu!! Ma bucur mult ca ti-a placut si cu siguranta vei afla raspunsurile in capitolele viitoare!!! xoxo

  6. Heyy!Cand pui continuarea?

  7. Buna… din nou!Scuze ca sunt asa cicalitoare dar a trecut o luna de cand ai postat si stiu ca e greu cu scoala si toate astea dar….te rog poti sa postezi ?:(:)….Iti iubesc povestea si intru mereu sa vad daca ai postat iar cand vad ca nu ma gandesc ca vrei sa abandonezi ,ceea ce este nedrept pentru ca scri minunat.Te rog macar sa termini povestea asta pentru ca e povestea mea preferate si nu glumesc 🙂 ❤ :*

    P.S. Sper sa nu te enervez cu comurile mele dar asteptarea asta ma oboara pentru ca fie ca iti place sau nu ,povestea ta da dependenta<3

    xoxoxoxo

    • Awww imi pare rau ca te fac sa astepti asa de mult dar am un program care ma omoara si abia mai gasesc timp sa respir.
      Ma bucur mult ca iti place povestea si ca inca o citesti si sper sa postez cat mai repede. xoxo

  8. mi-e dor de un nou capitol

  9. Buna.Nu am mai comentat de ceva vreme asa ca vroiam sa ma revansez.Zilele trecute am recitit ficul si pot spune cu mana pe inima ca daca ai schimba numele personajelor si te-ai duce la o redactie, ti-ar publica cartea.
    Nu exagerez nici macar putin.Felul tau de a scrie, ideea, modul in care descrii, totul este exact ce as dori eu si multi oameni de la o carte.
    Capitolul este unul mult peste reusit.:)
    Cred ca ai urasc pe toti care stau cu Caleb.Uhh.Numele Hailey are lipici la fete insuportabile.
    Daca parasuta aia crede ca o sa schimbe ceva la relatia Edward-Bella, o omor.Il va zdruncina pe Edward si s-ar putea sa il indeparteze putin.
    Sper doar ca nu va reusi nimic din ce si-a propus.Ugh…
    Abia astept urmatorul capitol,dar stiu ca scoala iti ocupa tot timpul.
    Vreau doar sa stii ca te apreciez mult pentru ceea ce faci si ca nu renunti:*

    • Vaaai iti multumesc mult pentru cuvintele tale frumoase si ma bucur ca inca imi citesti ficul la care am muncit mult si am pus atata suflet.
      Eu sper sa ma apuc de scris curand in vedere ca mi s-a mai eliberat programul si sper ca vor mai exista cititoare. 😦 :3
      As vrea sa public o ” carte ” dar de unde atata noroc? haha pup si mersii :***

  10. un nou capitol cadou de sarbatori?te rooog

  11. Hey, ce mai faci?
    Nu am mai auzit nimic de tine…Sper ca esti bine din toate punctele de vedere!Cu scoala cum merge?:)

  12. Heyy….Nu ai m.ai dat un semn de viata de muult deci esti bine?

  13. un nou capitol te rog te rog te rog te rog:(….

  14. Paste fericit!Mi-e dor de tine si sper ca esti bine si ca scoala merge ca unsa. Ai grija de tine!:)

  15. intoarce.te „acasa”…please,please

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: